O perspectivă

Piaţa Splaiului, situată la întretăierea căii Victoriei cu Dâmboviţa, se defineşte prin amplasarea în axa principală a unui ansamblu de patru blocuri de locuinţe din care cel central va constitui un accent puternic, înalt de 60 de metri, pentru piaţă şi pentru perspectivele lungi din calea Victoriei şi de pe cheiurile Dâmboviţei.

Se prevede, în locul teatrului de Operetă şi al clădirii fostei Administraţii Financiare, crearea unui mare spaţiu verde în care va fi inclus complexul central şi în care se va păstra şi biserica Sf. Spiridon Vechi, monument istoric, creându-se prin aceasta un contrast interesant între vechi şi nou, ca în cazul bisericii Creţulescu. Aceste spaţii verzi vor servi pentru jocul copiilor şi pentru parcaje auto.

La debuşarea căii Victoriei şi a cheiului în piaţă se prevede construirea unor blocuri de regularizare cu extremităţile pe traseul de formă circulară început cu blocurile de locuinţe construite după planurile acad. prof. arh. Petre Antonescu.

Spre dealul Uranus, care în viitor va putea primi un accent arhitectonic, se prevede deschiderea unei perspective lungi şi înverzite, iar centrul pieţei nou-create se propune a se agrementa cu spaţii verzi adecvate şi o fântână arteziană monumentală.

În acest fel se va pune ordine monumentală în acest nod important de circulaţie al oraşului, desfiinţându-se actualul haos urbanistic şi folosindu-se raţional, pentru ansamblul central, fundaţiile, subsolul şi parţial parterul care cu patruzeci de ani în urmă au fost construite pentru fostul Senat.

Proiectarea a urmărit ca ambianţa dominantă a neoclasicului să se înscrie în gândirea de esenţă clasică - deşi expresia proprie va fi contemporană - pentru a intra în acest fel pe linia de concepţie a predecesorilor care au construit clădirile mai importante acolo existente.

Arh. C Moşinschi - Studii privind reconstrucţia Căii Victoriei

---

Rezolvarea pieţei Splaiului, problemă de altfel foarte incomodă, prezintă unele aspecte discutabile. Aşezarea unui accent vertical de amplă dezvoltare în cazul unei delimitări spaţiale incerte, la capătul unui profil longitudinal descendent şi al unui traseu sinuos, pare excesivă şi distonantă. Rezolvarea acestui cap de perspectivă printr-o masă aşezată, de limitare statică şi nu dinamică a vederii, punct de finalitate care să ducă la odihnirea vederii, după parcurgerea unui traseu excesiv de variat ar fi fost preferabilă realizării unei tensiuni în perceperea elementului de închidere a ansamblului.

De asemenea, va rezulta un contrast prea brutal între vechi şi nou, între biserica Sf. Spiridon Vechi şi noul ansamblu de patru blocuri de locuinţe, aspect care în nici un caz nu poate fi comparat cu situaţia de la biserica Creţulescu. Acolo s-a realizat o unitate de convenienţă care admite o mai mare varietate a compoziţiei, un mai mare rafinament în tratarea cadrului decât în cazul unităţii de stil şi în care se pune în valoare relativă fiecare element component al ansamblului, respectându-se predominarea unui edificiu care este punctul de formare şi centrul de atracţie al compoziţiei.

Cadrul şi amenajarea din preajma bisericii Creţulescu o servesc, o scot în evidenţă, nu o distrug. Credem că în cazul rezolvării frontului sudic al pieţei Splaiului nu au fost analizate cu mai mare atenţie soluţiile mai vechi, în care se crea un front liniştit, la adăpostul căruia se realiza un cadru propriu şi adecvat bisericii Sf. Spiridon Vechi.

Trebuie semnalat că prezentarea şi comentarea acestor studii apar cu întârziere, marea majoritate a construcţiilor propuse au şantiere deschise ; aceste reflecţii, ca şi altele care vor mai veni, nu mai pot avea decât parţial rezultate practice pentru cazurile prezentate, iar receptarea lor va fi făcută de pe poziţia faptului împlinit.

Conf. arh. R. Laurian - Unele aspecte legate de sistematizarea căii Victoriei şi a magistralei nord-sud a oraşului Bucureşti

[Arhitectura, 1959-1960]

Fundaţiile unui palat

Palatul Senatului s-a început după planurile contopite ale D-lor Arhitecţi (Ernest) Doneaud şi (Dimitrie) Maimarolu, cărora li s-a decernat premiul I Ex-aequo la concursul ce s-a ţinut în acest scop.

Lucrarea a fost întreruptă din cauza războiului şi până acum e lăsată în părăsire, deşi părţile deja construite valorează milioane.

[Arhitectura, 1924]

Monumentele publice ale Capitalei se caracterizează prin lipsa punerii lor în valoare, din punct de vedere urbanistic. Aproape nici unul nu are perspectivă, puține au spațiu liber în jurul lor spre a ușura circulația.

Palatul Poștei este un exemplu de asemenea lipsuri care se vor reliefa și mai mult când Palatul Senatului va fi complet gata, iar terenurile acum aproape neutilizate spre Dâmbovița vor fi acoperite cu construcțiuni înalte și înghesuite, cum se proiectează a se executa. Ameliorarea artistică s-ar putea face în acest colț cu sacrificii nu prea mari față de rezultatul permanent și deosebit ce s-ar obține, rezultat favorizat și de o diferență de nivel propice. În Fig. 5 dăm una din variatele propuneri de ceea ce s-ar putea face acolo acum.

[Cum să sistematizăm Bucureștiul - Cincinat Sfințescu - Arhiva pentru Știința si Reforma Socială, 1929]

În anul 1927, într-o fotografie aeriană a Bucureştilor, fundaţiile Palatului Senatului se dezvăluie la adevărata lor dimensiune.

În anul 1942, odată cu aniversarea unui an de la eliberarea Basarabiei, pe fundaţiile Palatului Senatului este ridicat din materiale uşoare un pavilion expoziţional. Câteva imagini realizate în acele zile de Willy Pragher au fost salvate prin grija Landesarchiv Baden-Württemberg, Staatsarchiv Freiburg.

Expoziţia "România în război" - dedicată în principal eliberării Basarabiei - era sincronă cu Expoziţia Dezrobirii Basarabiei din grădina publică a oraşului Chişinău şi va fi urmată la scurt timp de ridicarea Turnul Dezrobirii - desenat de arh. Octav Doicescu - , dar şi de expoziţia Bucovina Reîntregită de la Cernăuţi sau de Expoziţia Transnistriei, organizată într-un pavilion aflat pe locul unde va fi construit Teatrul Naţional peste aproape trei decenii.

Piaţa Senatului va căpăta un nou nume după instaurarea republicii.

Macheta Palatului Senatului.

Notă : Adrian a adăugat pe blogul său câteva materiale de arhivă valoroase referitoare la Piața Senatului.

Noua piaţă a Splaiului

Trama stradală, în continuu proces de înfrumuseţare şi dezvoltare, adaugă peisajului Capitalei noi valenţe urbanistice. După modernizarea bd. 1848, a magistralei Nord-Sud etc., o altă zonă de intensă circulaţie rutieră şi pietonală - Piaţa Splaiului - se află pe "masa de operaţie" a constructorilor pentru retuşuri estetice şi funcţionale.

Nu peste multă vreme, celor care vor trece prin acest punct central al oraşului, le va fi greu să recunoască că aici a existat vechea piaţă a Operetei. Din fostul labirint de artere, pavate cu cuburi de bazalt, interpuse, ştrangulând traficul într-un nod de circulaţie foarte important, a luat naştere o piaţă modernă care alcătuieşte un tot unitar cu magistralele construcţii ce o străjuiesc.



S-a avut în vedere, în primul rând, îmbunătăţirea circulaţiei. La venirea dinspre şi spre Piaţa Unirii, autovehiculele sunt dirijate prin benzi continue de circulaţie, fără a mai fi nevoie să facă slalomurile de altădată. S-a îmbunătăţit foarte mult traseul tramvaielor. Pentru autovehiculele care vin dinspre calea Victoriei există un inel giratoriu care le permite să aleagă orice drum spre inima oraşului.




Paralel cu atribuţiile funcţionale, proiectanţii - un colectiv al Atelierului de proiectare din direcţia de drumuri şi spaţii verzi a Consiliului popular municipal - s-au străduit să confere pieţei valenţe arhitecturale de o reală frumuseţe. Piaţa va fi puternic iluminată, de jur împrejur fiind plantaţi stâlpi cu lumini fluorescente.



În mijlocul pieţei se va construi o oglindă de apă (bazin) cu un diametru de 14 metri, încadrată de o zonă verde, bogat plantată cu flori şi arbuşti. În partea dinspre parapetul podului care acoperă Dâmboviţa, a fost amenajată o platformă destinată unei staţii Getax. De menţionat că aici nu vor mai fi văzute maşinile care erau descărcate de zăpadă cu ajutorul jeturilor de apă. În acest sens, pe cursul Dâmboviţei, în apropierea Institutului medico-legal "M. Minovici" se vor construi platforme speciale pentru descărcarea zăpezii.



Constructorii de la I.D.P.B. se apropie de finalizarea lucrărilor de modernizare a pieţei. O parte din această zonă a şi fost redată corculaţiei. În zilele următoare, serviciul de circulaţie al Capitalei va planta indicatoare pentru dirijarea autovehiculelor, întreaga lucrare urmând să fie redată circulaţiei la începutul trimestrului IV.

[Informaţia Bucureştilor, 1970]