Un cinematograf modern

Zilele trecute am fost martorul focului de artificii de la cinema Dacia (fost Marconi), cam în acelaşi timp cu Adrian : eu - pe jos, el - în maşină.

Pentru că de multă vreme nu am reuşit să găsesc mai multe date despre poveştile locului, cu excepţia celor licenţioase legate de tema basoreliefurilor, m-am gândit că e o ocazie bună de a republica câteva imagini legate de acest cinematograf. Poate că un cititor mai norocos va revedea aceste imagini şi va completa memoria locului ilustrat în fotografiile de mai jos.

Primele dintre imaginile prezentate sunt de la mijlocul anilor 1920 şi ilustrează planul şi faţada unui cinematograf modern - care prezintă o similaritate completă cu cinematograful Marconi - desenat de arh. Const. Cananău, precum şi câteva secţiuni prin imobil.

Bineînţeles, aceste imagini reprezintă un proiect diferit de rezultatul pus ulterior în operă. Sau poate că adversităţile vremilor şi comoditatea edililor capitalei au dus la pierderea irecuperabilă a multora dintre detaliile decorative.

Un studiu al fundului sălii unui cinematograf modern, realizat de acelaşi arh. Const. Cananău :

În anii 1924-1925, în Bucureşti existau următoarele cinematografe, printre care apare şi cinematograful Marconi (probabil un imobil mai vechi) :

În timpul studenţiei am vizionat câteva filme în acest cinematograf şi îmi amintesc atmosfera de groază de la balcon, unde şoarecii circulau nestingheriţi printre şirurile de fotolii, spre spaima colegelor noastre şi amuzamentul nostru.

Imobilul Cinema Dacia este clasat în Lista Monumentelor Istorice: 1172 B-II-m-B-18890 - Cinematograful Marconi - Calea Griviţei 137 sector 1 (prima jum. sec. XX) şi face parte şi din ansamblul clasat 1118 B-II-a-B-18836 - Ansamblul de arhitectură "Calea Griviţei" - Calea Griviţei între Calea Victoriei şi str. Atelierului sector 1 (sf. sec. XIX - inc. sec. XX).

[Prima fotografie-document a fost realizată de d. Şerban Lăcriţeanu, ca urmare a pasiunii dumnealui pentru tramvaiele din Bucureşti ; celelalte provin din revista Arhitectura şi revista Cinema, anii 1920]

Ieşirea călătorilor din Gara de Nord

Odată cu dărâmarea atelierelor Gării de Nord în 1932, din iniţiativa Direcției C.F.R., dar şi spre satisfacţia Administraţiei Municipale, a devenit liber un teren de circa 5 hectare, care putea fi utilizat pentru o mare piață în fața Gării de Nord, precum și pentru plantații publice, de care orașul simte deja atâta nevoie.

Proprietara acestui teren, Direcția Generală a Căilor Ferate, intenționa să rezerve numai porțiunea necesară unei piețe de circulație, iar restul de teren să fie utilizat pentru construcții. Primăria însă, având în vedere atât necesitatea spațiilor verzi în oraș, cât și avantajele estetice ale unui mare spațiu liber în fața Gării de Nord, a intervenit spre a se modifica proiectul ca să fie păstrat un vast scuar, și s-a ajuns astfel, după multe tratative la un proiect nou.

Clădirea Gării de Nord se sporește și se construiește astfel, ca intrarea în gară a călătorilor care pleacă cu trenul să se facă prin vechea piață a gării, unde se află și acum intrarea; iar ieșirea călătorilor sosiți cu trenul, se va face prin aripa ce se construiește acum spre noua piață, de pe fostul teren al atelierelor. În faţa acestei ieșiri se rezervă atât spaţiul necesar pentru îmbarcarea în automobile a călătorilor sosiți şi pentru staţionarea vehiculelor care aşteaptă pasageri, cât şi spaţiul necesar circulaţiei de trecere între Calea Griviţei şi b-dul Dinicu Golescu.

Din terenul Căilor Ferate s-a destinat o porţiune de 100x140 metri pentru scuar, iar spre partea opusă clădirii gării, s-a rezervat o porţiune pentru o construcţie mare şi înaltă a Căilor Ferate (de preferat Palatul Administrativ al Căilor Ferate), ce se va executa în viitor.

Amenajarea pieţei a fost îndelung discutată într-o comisie mixtă compusă din delegaţii Căilor Ferate şi ai Primăriei, iar proiectul întocmit şi supus şi avizului Consiliului Tehnic Superior este un compromis între interesele parţial divergente ale acestor instituţii.



După proiectul admis, arterele mari care leagă Gara de Nord cu oraşul sunt:

a) Calea Griviţei, în partea de nord-vest de calea ferată, face legătura cu tot cartierul Griviţa şi cu comuna Bucureştii-Noi. dacă în viitor se va lărgi calea Griviţei şi pe porţiunea dintre gară şi centrul oraşului, ar deveni şi aceasta o arteră suficientă; însă nu vedem altă posibilitate de lărgire aici, decât aplicând servituţi de retragere la clădirile ce se vor construi cu timpul, metodă care, se ştie, realizează lărgirile într-un timp extrem de lung. Nu ne gândim la lărgirea căii Griviţa prin metoda exproprierilor rapide, pentru că ar fi foarte costisitoare şi deci irealizabilă, şi credem noi, inutilă faţă de existenţa altor artere vecine.

b) Bulevardul Nou, care porneşte din calea Griviţei în dreptul Gării de Nord, şi merge până în b-dul Basarab la intersecţia cu str. Dr. Felix. Acest bulevard de 30 m lărgime, deschis deja până în b-dul Cuza, va face legătura Gării de Nord cu tot nordul oraşului prin şoselele Bonaparte şi Ştefan cel Mare, suficient de largi (minimum 30 m.).



c) Bulevardul de 35 m. din noul proiect adoptat, care merge din noua piaţă a Gării de Nord până în piaţa Dr. Botescu (Matache Măcelaru), care va fi sporită prin desfiinţarea halelor de aici. Mai departe, cu partea centrală a oraşului, legătura se face prin străzile Buzeşti, Popa Tatu şi Berzei, care merg divergent, dispersând circulaţia. Aceste străzi au deja planuri de lărgire şi în unele puncte sunt deja lărgite.

d) Bulevardul Dinicu Golescu, până în strada Berzei şi de aici mai departe spre centru. Tot prin b-dul Dinicu Golescu s-ar face legătura gării cu tot sudul oraşului prin artere existente.

e) În acelaşi timp, b-dul Dinicu Golescu cu ramura lui care merge spre nord-est de la gară, până în şoseaua Basarab, va face legătura cu nord-vestul aglomeraţiei bucureştene, prin şoselele Giuleşti şi Crângaşi. Lucrări de exproprieri pentru străpungeri sunt începute în câteva puncte.

Legătura cartierului Cotroceni cu gara s-ar face tot prin b-dul Dinicu Golescu, prin str. G-ral Anghelescu (fostă Francmasoni) şi str. Witing, ambele susceptibile de lărgire, până în calea Plevnei, care e suficient de largă.



f) Până la deschiderea B-dului Nou, de la litera b de mai sus, o mare parte din circulaţia spre Gara de Nord se va face prin str. Polizu, pe unde circulă tramvaiele actualmente. Din acest motiv s-a prevăzut în proiect o prelungire a străzii Polizu (care iarăşi poate fi lărgită uşor), din calea Griviţei până în noua piaţă a gării.

Această stradă mai este necesară şi pentru a da posibilitatea tramvaielor, care vin astăzi prin str. Polizu la gară, să facă întoarcere prin această prelungire, după ce a deservit plecarea şi sosirea Gării de Nord, fără a mai face o buclă de întoarcere, care încurcă circulaţia în piaţa de plecare a Gării de Nord.

Lărgimea prelungirii proiectate a străzii Polizu ar fi putut fi mai mică de 25 m. cât este în proiect, însă, având în vedere că aici vor trebui construite clădiri înalte, din cauza apropierii gării, s-a găsit mai raţional a prevede o lărgime care să permită astfel de construcţiuni în bune condiţiuni igienice.

Tot pentru aceste motive, s-a prevăzut lărgimi mari la toate străzile ce se deschid pe terenul fostelor ateliere ale gării de Nord, spre a lega noua piaţă cu arterele sus arătate, deşi debitul circulaţiei nu cere astfel de lărgimi. Nevoile circulaţiei nu sunt singurul criteriu la determinarea lărgimii necesare unei străzi, şi astăzi sunt precedee ştiinţifice care scot determinarea nevoilor circulaţiei din domeniul subiectivităţii.



Fiindcă amenajarea pieţei de la ieşirea Gării de Nord constituia o lucrare de interes comun celor două administraţii, comisia mixtă sus numită, a căzut de acord şi asupra acestei amenajări, în felul următor:

Pentru înlesnirea circulaţiei pietonilor şi vehiculelor în piaţa nouă a Gării de Nord, s-a rezervat în faţa ieşirii din clădirea gării un spaţiu separat pentru staţionarea vehiculelor şi îmbarcarea călătorilor sosiţi cu trenul.

Trotuarul din faţa ieşirii din gară, va fi prelungit în jurul pieţei de staţionare, formând un U, astfel ca pietonii să poată ieşi din gară fără a traversa şirul automobilelor care încarcă pasageri. În dreapta şi în stânga ieşirii, pe b-dul Dinicu Golescu şi pe strada nou proiectată de-a lungul scuarului, sunt prevăzute staţii de tramvai, cu refugii şi cabine de aşteptare.

În schiţa alăturată se vede trasat punctat propunerea Primăriei din 1924 pentru aşezarea gării, iar cu traseu gros plin noua situaţie creată prin lucrările executate de Direcţia C.F.R.



[Urbanismul, 1933]

Planul Gării de Nord în forma nouă

O gară, o altă piață

În cadrul dezvoltării construcţiei de locuinţe, pe baza planului de sistematizare a Capitalei (planul din 1959, n.n.), au început o serie de lucrări pentru sistematizarea Pieţei Gării de Nord.



A fost destul de lung timpul în care împrejurimile Gării de Nord au reprezentat o pată cenuşie pe harta oraşului. case mărunte de chirpici; uliţe desfundate; dughene dubioase; cafenele şi spelunci - iată decorul anilor ce s-au perindat pe aici, odinioară. Viaţa locuitorilor - în mare majoritate muncitori ceferişti - se desfăşura zbuciumată de nenumăratele griji zilnice, împărţită între pereţii caselor sărace şi zidurile înnegrite de fum ale atelierelor Griviţa. Ziduri între care a răbufnit, de atâtea ori, revolta muncitorilor împotriva condiţiilor neomeneşti de viaţă, şi unde, sub conducerea Partidului Comunist Român, ceferiştii au înscris în istoria luptelor muncitoreşti din ţara noastră un moment nemuritor: februarie 1933.


De o parte şi de alta a clădirii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor - pe bulevardul Dinicu Golescu şi pe noua arteră dinspre aripa de est a clădirii ministerului - se vor ridica două mari ansambluri de blocuri, care, împreună cu edificiile existente, vor da pieţei un nou şi armonios cadru arhitectural. Piaţa Gării de Nord va căpăta astfel o formă dreptunghiulară, având pe latura de sud clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, pe latura de nord clădirea Gării de Nord, iar pe laturile de est şi vest noile ansambluri de blocuri.



Primele trei blocuri cu nouă etaje vor cuprinde 1.188 de apartamente şi vor fi terminate în cursul anului 1960. Două din aceste blocuri se vor construi pe terenul viran dinspre aripa de est a clădirii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, iar al treilea pe bulevardul Dinicu Golescu, în continuarea noii clădiri a căminului ceferiştilor. La parterul clădirilor se vor deschide magazine.

La construirea acestor blocuri vor fi folosite soluţii tehnice moderne, prin care se va asigura atât ritmul rapid al lucrărilor şi un preţ de cost redus, cât şi confortul locuinţelor.



În a doua etapă a lucrărilor de sistematizare şi modernizare a Pieţei Gării de Nord, care va începe anul viitor (anul 1960, n.n.), vor fi construite alte trei blocuri cu câte nouă etaje în parcul existent pe bulevardul Dinicu Golescu, până la strada Furtună (astăzi strada Mircea Vulcănescu, n.n.), precum şi un bloc cu mai multe etaje la intersecţia dintre bulevardul Dinicu Golescu şi strada Viting (acest bloc turn, care ar fi adăpostit un hotel, nu a mai fost construit; pe locul acestuia se află în prezent un mic parc, n.n.).

Odată cu aceste construcţii vor fi reamenajate spaţiile plantate din faţa clădirii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, unde va fi ridicat şi Monumentul eroilor ceferişti. Spaţiile plantate din cadrul pieţei vor fi încadrate cu bazine ornamentale şi fântâni arteziene.

Prin lucrările de sistematizare se vor asigura totodată condiţii optime de circulaţie, creându-se şi zone de parcare a maşinilor.



Nu sunt prea mulţi anii de când trecătorul prin cartierul gării putea contempla aici o dureroasă amprentă a războiului. Case cu totul rase de pe pământ; ziduri scrijelate, afumate de bombele incendiare; locuri pustii, cu dărâmături năpădite de buruieni, palidă amintire a vieţii ce a existat aici. Imaginile estompate astăzi de tablouri cu totul noi. Ce observă acum mai ăntâi trecătorul? Oricât de grăbiţi i-ar fi paşii, oricât ar fi de cufundat în gânduri, nu se poate să-i scape ceea ce a început să devină tipic pentru cartierul gării. Sunt prea impunătoare, elegante şi plăcute la vedere siluetele noilor blocuri de curând construite! E prea vie animaţia şi forfota pe şantierele unde se înalţă alte noi construcţii de locuinţe. Peisaj inedit, ce atrage priviri admirative şi, adeseori, vădind o justificată surpriză.

Toate acestea vădesc o perspectivă pe care oricine o poate întrezări limpede. Contururile ei se profilează precis. Cartierul Gării de Nord se integrează, din ce în ce mai mult, în timpul modern al oraşului.

Piaţa Gării de Nord cu palatul CFR,

înainte de începerea lucrărilor de bordare a pieţei cu blocuri (1959 - AGERPRES ID 532262)

În final, un fragment din planul de sistematizare a Bucureştilor la 1935, cuprinzând şi zona Gării de Nord. Orice asemănare a realităţii din prezent cu acest plan este pur întâmplătoare.