Statuia Regelui

Lucrările pentru ridicarea statuii Regelui Carol I, ce va fi aşezată în piaţa Palatului Regal sunt pe terminate. Zilele acestea se va monta pe soclul de granit statuia, opera cunoscutului sculptor iugoslav, Mestrovici.

Statuia a fost adusă de la Belgrad acum câteva zile. Cu prilejul inaugurării, care va fi după cum am mai anunţat, la 9 mai. La inaugurarea statuii va participa şi sculptorul Mestrovici, care va sosi zilele acestea în Capitală.

La ora 11 se va oficia un serviciu religios. La ora 11,10 după dezvelirea statuii, dl. Armand Călinescu, Preşedintele consiliului de miniştri, va rosti cuvântarea omagială. La ora 11,20 va avea loc defilarea trupelor şi a organizaţiilor F.R.N. Invitaţii vor trebui să se afle în tribună cel mai tîrziu la ora 10,50.



Lumea care, după 9 Mai, va trece prin piaţa Palatului Regal, va admira cum se cuvine măreaţa statuie a Regelui Carol I, opera sculptorului sârb Mestrovici.

Privind masa uriaşă de bronz măiestrit modelat, care va forma un tot, - o bucată unică - montată pe soclul de marmură înalt de câţiva metri, cu greu se va bănui truda şi chipul în care statuia a fost aşezată la locul ei.

Totuşi, trecătorii pe care paşii, în ultimele două zile, i-au dus pe calea Victoriei, au avut prilejul să surprindă o parte din taina montajului monumentului. Acesta nu este făcut dintr-o singură bucată, ci din mai multe, care, chibzuit îmbinate, vor da totul unitar şi armonios de la sfârşit.

Mai întâi au fost aşezate la locul lor picioarele calului, apoi trupul acestuia fără cap, apoi capul. Numai după ce calul a fost complet montat, s-a aşezat deasupra-i bustul călăreţului.

Operaţiile s-au făcut de către numeroşi lucrători, sub privegherea câtorva specialişti şi în prezenţa unui impunător număr de gură-cască, gata oricând să dea la cerere tot soiul de amănunte tehnice. Căci românul se naşte nu numai strateg, expert în politică externă, ci şi competent în diferite alte domenii.

Între timp, bustul, care singur măsoară aproape doi metri, este ridicat către locul său, încet-încet, cu macaralele. Numeroase ciocane nituiesc îmbinările bronzului. tehnicienii se frământă nervoşi... Montajul trebuie să fie terminat până în două zile. În piaţa palatului s-au şi construit tribunele care vor adăposti invitaţii de seamă.




Întrucât defilarea trupelor prin faţa statuii se face contra sensului obişnuit al circulaţiei pe calea Victoriei, străzile laterale fiind ocupate de trupe, accesul automobilelor ce aduc pe membrii guvernului şi şefii misiunilor străine, pentru a lua loc pe estrada din faţa statuii, se face numai prin străzile Franklin şi Episcopiei prin calea Victoriei până în faţa statuii. Automobilele goale vor merge imediat la stânga pe str. Wilson, primind dispoziţii pentru parcare până la sfârşitul serbării.

Automobilele cu invitaţi la tribuna preşedinţiei consiliului vor veni prin str. C.A. Rosetti până în spatele tribunei, vor lăsa invitaţii şi apoi prin curtea restaurantului Cina vor ieşi în str. Franklin, unde vor primi dispoziţii de parcare.

Automobilele cu invitaţii la tribuna F.R.N. (de lângă fosta Bancă a Naţiunii) vor veni prin str. Wilson până în spatele tribunei, unde vor lăsa invitaţii şi vor merge goale pe str. Boteanu primind dispoziţii de parcare.



Într-o ţinută majestuoasă cu privirea drept înainte, cu pumnul drept înfipt în şold, călare pe un cal robust în marş triumfal, maestrul Mestrovici a izbutit să redea în chip magistral personalitatea impunătoare a Marelui Rege, în linii simple şi planuri largi, într-o armonie şi echilibru desăvârşit fără nici un atribut de prisos.

Statuia de bronz, cal şi călăreţ, cântăreşte 12.000 kg şi a fost adusă de la Zagreb în două vagoane. Cea mai grea piesă a avut 6.000 kg şi a fost transportată de la gară şi montată cu mare îngrijire. Montajul s-a făcut de tehnicieni şi meşteri români. Montarea statuii a durat cinci zile.

Soclul statuii s-a executat în granit roşu lustruit. S-au întrebuinţat 80 m.c. de granit în blocuri masive, a căror greutate varia între 1.500 şi 6.000 kg.

Monumentul a fost aşezat pe un radier de beton armat şi a trebuit să se adâncească săpătura până la teren sănătos deoarece s-a dat de urma unor pivniţe vechi.

Lucrarea s-a executat de ministerul cultelor şi artelor. D-nii miniştri N. Zigre şi I.M. Sadoveanu s-au interesat zilnic de mersul lucrării. Construirea soclului de granit şi montarea statuii de bronz s-a executat sub direcţia tehnică a arhitecţilor C. Ionescu şi N. Cucu din minister şi în execuţia antreprizei Clemente Santalena şi Industria pietrei arhitect Soare Sterian.

Pentru terminarea la timp a lucrării s-au întrebuinţat echipe de zi şi de noapte. Atât montarea statuii, cât şi construirea soclului constituie un record al tehnicii româneşti atât pentru timpul scurt în care a fost efectuate, cât şi pentru problemele tehnice rezolvate, lucrarea executându-se fără nici un accident uman sau de material.



[Universul, mai 1939]

Dezvelirea monumentului

Suveranul păşeşte apoi spre statuie şi trăgând de cordonul simbolic ce susţine cele două falduri imense ale tricolorului ce acoperă monumentul, întregul văl împodobit cu culorile naţionale se desface în două, şi în timp ce cade spre lespedea roză a postamentului, apare chipul semeţ şi neînfricat al Regelui Carol I.

Statuia, de dimensiuni impunătoare, cuprinde în înfăţişarea ei, toată măreţia destinului românesc, care trecând prin lupte grele, a ajuns la izbânda de azi.

I.P.S. Mitropolit Bălan înaintează spre statuie şi o binecuvântează, stropind-o cu aghiazmă.

Momentul este mişcător, iar în timp ce muzica intonează din nou acordurile „Rugii”, Majestatea Sa Regele coboară de pe estradă şi depune la picioarele statuii Aceluia care întruchipează, în chipul dăltuit în bronz figura istorică a întemeietorului dinastiei româneşti, o splendidă jerbă de bujori roz.

[Universul, 10 mai 1939]

Construcţii cum n-au mai fost...

Primăvara aceasta a asaltat Bucureştiul cu verdeaţă şi flori (fireşte!) şi cu nenumărate... garduri de rogojini. Pe arterele centrale, pe magistralele Capitalei au apărut zeci de îngrădituri de papură vestind că în spatele lor se ridică în scurt timp noi clădiri... Ritmul impetuos al construcţiilor a intrat, parcă, în firescul lucrurilor şi nu ne mai surprinde să vedem - de pildă - un bloc de şapte etaje în fază de finisare, acolo unde doar cu câteva luni în urmă era un loc viran sau o căsuţă veche.

Într-una din zilele lunii aprilie, porţiunea cuprinsă între Palatul Republicii Populare Romîne, str. Pictor Grigorescu, Luterană şi 13 Decembrie a fost îmbrăţişată de familiarele îngrădituri din papură: se deschidea un vast şantier de construcţii care va da Capitalei prima piaţă integral amenajată: Piaţa noii săli a Palatului R.P.R.



Clădiri vechi, multe din ele insalubre, având posibilităţi minime de cazare, case ce nu mai puteau fi împrospătate prin nici o reparaţie au căzut sub loviturile târnăcoapelor. Şi pe locul lor a început construcţia a 9 blocuri moderne cu câte 8 şi 15 etaje. La data când vizităm imensul şantier (26 mai 1959) amplasamentul celor 9 blocuri de locuinţe se profilează distinct. Toate construcţiile au fost "atacate" (este termenul folosit de constructori!). La unele se toarnă fundaţiile, pereţii subsolurilor, altele sunt încă în excavaţie într-o fază înaintată. Giganticele macarale-turn îşi profilează siluetele elegante pe albastrul cerului... În curând ele vor ridica pereţii exteriori construiţi din elemente prefabricate, gata finisate...



La 30 decembrie 1959, cele 900 de apartamente cuprinse în aceste blocuri urmează a fi predate... la cheie. (Un "amănunt" interesant: toate apartamentele - ale căror pereţi vor fi tapisaţi - vor fi mobilate cu mobilă special studiată şi de bună calitate: bucătăriile vor fi modern utilate cu mobilier fix, frigidere etc.).

Multe din cele 9 blocuri vor avea magazine cu profil corespunzător atât necesităţilor celor circa 4.000 de locatari cât şi a importantului centru urban ce se va crea aci.



În mijlocul noii pieţe se va ridica masivă, monumentală, sala cea nouă a Palatului R.P.R., care urmează să fie dată în folosinţă la 30 decembrie 1959. Deşi în mod normal pentru construirea unei asemenea clădiri se prevăd doi ani şi jumătate, ea va fi realizată doar într-un an de zile!

Sala, cu anexele ei, se întinde pe o suprafaţă desfăşurată de 22.000 metri pătraţi, având un volum de 123.000 metri cubi; sala va avea o capacitate de 3.000 de locuri dispuse în amfiteatru; o cupolă amplă cu o deschidere liberă de 52 metri va acoperi sala propriu-zisă.

Dar să păşim în interiorul clădirii. Deşi au trecut doar câteva luni de când s-au făcut primele săpături pentru fundaţii, aspectul sălii se conturează de pe acum cu precizie. Explicaţiile constructorilor şi puţină imaginaţie te ajută să vezi aidoma viitoarea sală cu polivalentele ei funcţiuni. Pe scena largă are loc un concert dat de o orchestră filarmonică. Concertul este transmis prin radio. Dar din sală lipsesc cablurile radiodifuziunii. Motivul: într-o cameră se află instalaţiile fixe, complete, cu ajutorul cărora spectacolele de aci vor putea fi retransmise în condiţii optime prin radio şi televiziune.



Macheta ansamblului arhitectural care cuprinde două pieţe organic legate între ele - Piaţa Republicii şi noua piaţă ce se creează între Palatul RP Romîne şi străzile Pictor Grigorescu, Luterană şi 13 Decembrie. În fotografia machetei se văd următoarele clădiri:



1. Sediul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn
2. Palatul Republicii Populare Romîne
3. Noua sală a Palatului R.P. Romîne
4. Ateneul R.P. Romîne
5. Hotelul Athénée Palace şi clădirile ce se vor construi pentru dezvoltarea sa.
6-14. Noile blocuri în construcţie care vor fi gata până la sfârşitul anului 1959.
15-20. Alte blocuri ce vor fi construite.
Săgeata albă indică b-dul Bălcescu, iar săgeata neagră - calea Victoriei.

***


Macheta amenajării Pieţei Republicii prezentată la Congresul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din anul 1958. Textul care însoţeşte fotografia machetei precizează că spaţiul care va fi amenajat este situat în jurul a trei edificii importante, sub forma a trei pieţe grupate. Lucrările vor cuprinde: extinderea edificiului realizat în faţa Palatului R.P.R., executarea unui pavaj decorativ, precum şi extinderea amenajării grădinii situate în spatele Palatului. Trei statui vor decora aceste pieţe: Nicolae Bălcescu, Mihail Eminescu şi George Enescu.

[Revista Flacăra, iunie 1959]