Se afișează postările cu eticheta 1934. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1934. Afișați toate postările

marți, mai 17, 2011

Tribunele Stadionului



Între primele stadioane sportive cu tribune moderne din ţara noastră, construite din beton armat, figurează Stadionul Republicii, care a fost realizat în anul 1935. Gradenele tribunei s-au executat fără stâlpi de susţinere. Dimensiunile tribunei apar impresionante şi în prezent.

Stadionul Republicii a fost studiat de la început pentru a fi executat din beton armat, de la fundaţii şi până la cele mai mici elemente de construcţie. Înainte de construcţia Stadionului Republicii pe coasta dealului se crease o tribună improvizată din lemn, care din cauza malului instabil se deplasa la fiecare ploaie ameninţând cu dărâmarea. În momente de aglomerare a publicului, tribuna trebuia legată cu odgoane.



Din motive economice, primul proiect prezentat urmărise ideea de a păstra taluzul existent, adăugând numai treptele şi gradenele noii tribune. Din studiul făcut s-a constatat că fundaţiile noii clădiri trebuie adâncite până la un teren sănătos, deoarece tribuna trebuia să asigure pe lângă sarcinile rezultate din încărcarea accidentală cu public şi stabilitatea malului pe întreaga înălţime.



Noul proiect a prevăzut construcţia unei tribune cu două niveluri, în cele mai mici amănunte. Sub tribune s-au amenajat încăperi de serviciu, duşuri, odihnă şi anexe. Tribuna şi întregul teren al stadionului au fost amenajate în anul 1934. Proiectul de arhitectură a fost elaborat de prof. arh. Horia Creangă, iar cel de beton armat şi execuţia de ing. Mircea Gheorghiu.

Cutremurul, bombardamentele şi în special încărcările nepermise prin aglomeraţie au trecut fără efect asupra acestei construcţii.



[Anton Moisescu, Eleodor Săftoiu - Betonul în arhitectură, Editura Tehnică, Bucureşti 1964]

vineri, ianuarie 15, 2010

Piaţa Naţiunii

Vedere dinspre Bulevardul 1848 către Piaţa 28 martie - fostă 8 iunie, fostă Naţiunii - la 1957

Zilele trecute, Raiden a pus în pagină un moment din viaţa unei familii din anii 1950. Acţiunea se desfăşoară în piaţa 28 martie, fostă Piaţa Naţiunii (Naţiunei) în anii 1930. Pentru că mi-a plăcut foarte mult ideea lui de a înscena acest fragment vivant în articolul său, am decis să public aici câteva imagini prezentând planul pieţei în anii dintre cele două războaie mondiale. "O imagine face cât o mie de cuvinte", darămite şapte?

Planul pieţei la 1923

Planul pieţei cu liniile de transport în comun, la 1923

Planul pieţei la 1923, cu specificarea numerelor poştale

Planul pieţei la 1926

Planul pieţei la 1930

Planul pieţei la 1930

Planul pieţei la 1934

În anul 1935 este finalizat şi publicat planul director de sistematizare a Bucureştilor, elaborat la iniţiativa regelui Carol al II-lea. Printre multele acţiuni vizate, planul punea bazele lansării câtorva concursuri ce aveau ca ţintă redesenarea pieţelor majore din noua capitală. Iată mai jos două imagini prezentând două istorii posibile ale Pieţei Naţiunii, devenită Piaţa 8 iunie, în memoria zilei în care s-a produs Restauraţia. În noua piaţă halele ar fi dispărut (demolările au început spre sfârşitul anilor 1930), făcând loc în principal imobilelor cu faţade monumentale destinate instituţiilor de cultură, precum şi monumentelor de for public care să celebreze originea romană a poporului român. În Piaţa 8 iunie ar fi urmat să se mute şi Fundaţia Carol I, clădirea din faţa Palatului Regal - care a reuşit să supravieţuiască până în prezent - fiind planificată a fi demolată.

Piaţa 8 iunie - proiect de circulaţie şi ansamblu - arh. Eugen Fonescu şi arh. Marcel Pompei. Proiectul decorativ - arh. I Giurgea

Premiul III la concursul pentru amenajarea Pieţei 8 iunie - proiect realizat de arh. Alex. Zamphiropol şi arh. Alex. Hempel