luni, septembrie 27, 2010

Bulevardul care nu ni s-a mai dat

La începutul anilor 1960, într-una din variantele planului de sistematizare a Bucureștilor, cele trei construcții noi - blocul ITB și cele două blocuri pereche (ONT și Eva) - alături de modernistul bloc ARO al lui Horia Creangă vor fi completat intersecția majoră a axului nord-sud cu un nou bulevard.

Blocurile pereche ridicate peste urmele Muzeului Simu vor fi marcat - ca două aripi - începutul tronsonului de bulevard către vest.

Acest tronson vestic al bulevardului va fi continuat către latura nordică a imobilului MICA, prin demolarea unui cvartal de locuințe de joasă înălțime, având o ușoară inflexiune a axei sale la intersecția cu Calea Victoriei.

Începând din zona Conservatorului, traseul bulevardului va fi urmat cu fidelitate traiectoria străzii Știrbei-Vodă, mărginind la nord Grădina Cișmigiu, către intersecția cu Splaiul Independenței, spre Academia Militară.

În dreptul nou ridicatei Săli a Palatului, o stradă radială va fi permis deschiderea unei perspective dinspre bulevard către fațada nordică a acesteia. Biserica Albă va fi fost izolată pe o insulă, separând cele două sensuri de circulație de pe bulevard, reamintind de concursul pentru amenajarea Pieței Palatului Regal.

Strada radială va fi fost bordată de blocuri din panouri prefabricate, construite în maniera celor ridicate deja pe cursiva vestică a Pieței Sălii Palatului. Blocul de pe flancul estic al radialei va fi închis într-un cvartal spatele imobilului MICA.



În cele două imagini, cele două blocuri-porți care vor fi deschis accesul către radiala de conectare a pieței Sălii Palatului cu bulevardul.

O imagine din blocul turn, din anii 1960, în fundalul căreia se distinge breșa dintre cele două blocuri-poartă, dincolo de care demolările vor fi condus la deschiderea noii radiale, perpendiculară atât pe fațada nordică a Sălii Palatului, cât și pe bulevard.

Succesiunea evenimentelor politice de după 1965 determină schimbări politice multiple de orientare în sistematizarea Bucureștilor. Traseul bulevardului devine o temă perpetuă pentru lucrările de diplomă ale studenţilor la I.A.S. Ion Mincu. În fotografie, macheta unui astfel de proiect de la începutul anilor 1970.

După înlăturarea urmărilor dezastrului din 4 martie 1977, factorii de decizie determină începerea unei campanii furibunde de demolări și reconfigurări mutilante. Printre noile construcţii, ca urmare a prăbușirii parțiale a imobilului MICA, va apărea un complex hotelier şi de locuinţe destinat monitorizării sistematizate a străinilor, ridicat pe traseul bulevardului în detestabilul stil al anilor 1980.

Traseul bulevardului care nu ni s-a mai dat, suprapus pe o vedere din satelit, în prezent (GEarth).
Blocurile gemene care delimitează ampriza noului bulevard.

4 comentarii:

ADRIAN spunea...

Ar fi fost un bulevard cu aceeasi motivatie ca si cea a demaratului Uranus. Adica facerea de bulevarde pentru a avea bulevarde, a arata ca "se face ceva" si in acelasi timp se rade scara umana preexistenta. Fata de perioada taierilor marilor bulevarde de dinainte se cam schimbase si sensul si ratiunea. In rau.

hm spunea...

Mai bine că nu ni s-a dat.
Zici că ăştia se-ntreceau la făcut machete şi la care demolează mai mult.
Mă gîndesc acum că neînţelegerea voită a oraşului e mult mai veche decît crezusem eu.

mihai turcu spunea...

Salut,

Scuze ca ma bag si eu cu un comentariu asa de tarziu :) dar vroiam sa te intreb daca nu cumva n-ai acces si planurile de sistematizare de dupa anii '90, mai exact ce s-ar fi intamplat cu Bucurestiul daca n-ar fi existat decembrie '89.

Parerea mea, proprie si nefondata pe nimic, e ca in primul rand ar fi disparut si restul de case in jurul Manastirii Antim, precum si ramasitele de pe Calea Dudesti, daca nu chiar intreaga Cale a Calarasilor. Dar cum ziceam, astea sunt doar parerile mele.

Am pus pe blogul meu poza asta (http://4.bp.blogspot.com/-RPxUL--EFQU/TWJyBdGGYTI/AAAAAAAAAdQ/UKWs1lHVPNU/s1600/bucuresti_1990_200.png) care arata destul de bine ce s-a demolat intre '85 si '90, de aceea eram curios care ar fi fost urmatorii pasi.

armyuser spunea...

@mihai turcu / Nu am cunoștință de primul PUG al Bucureștilor din anii 1990 : când a intrat în vigoare şi care erau prevederile sale etc. Din ce ştiu eu, înainte de 1990 nu exista un plan ferm de urbanism, ci doar o "schiţă de sistematizare", pe care Conducătorul o modifica după dorinţa sa nedefinită, în orice moment. Vezi şi evoluţia CP sau a Bd. VS din timpul desfăşurării lucrărilor de şantier. S-ar putea să ai dreptate, ar fi urmat multe demolări, pentru interconectarea tuturor arterelor definite de canioanele de blocuri.