miercuri, martie 30, 2011

Central Palace



De curând, prietenul nostru Dan, aflat într-o nouă misiune de detectiv urbanist, ne-a adus pe blogul său o nouă serie de istorii fascinante. Dintre acestea, povestea adevărată a vechii clădiri a Legaţiei Ruse se arată a fi excepţional de interesantă, de aceea vă invit să o citiţi aici.



Ce s-a întâmplat pe terenul vechii Legaţii Ruse după demolarea micii clădiri puteţi afla tot de pe blogul lui Dan. Însă ceea ce am descoperit în presa anilor 1930 sunt câteva indicii că este posibil ca imobilul actual de la adresa din Calea Victoriei nr. 23 - atribuit în mai multe surse de specialitate arhitectului George Negoescu şi ridicat în anul 1937 - să fi înlocuit în faza de proiectare şi contractare o parte a unui alt imobil proiectat de un arhitect mai puţin vestit în România : Leon Stern.

Imobilul desenat de arhitectul Negoescu ocupă în prezent doar parcela de la nr. 23, în timp ce pe amplasamentul parcelei de la nr. 25 se află un imobil modernist ridicat în aceeași perioadă de avânt imobiliar. Să fi fost restrâns amplul proiect imobiliar Central Palace de la două parcele la una singură? Să fie oare imobilul de la nr. 25 un alt proiect desenat de arhitectul Leon Stern şi ridicat de antrepriza inginerului Emil Calmanovici şi adaptat la o singură parcelă?




Nu am găsit prea multe informaţii despre arhitectul imobilului Central Palace, cu excepţia unor trimiteri la câteva imobile ridicate în anii 1920 în New York după desenele unui arhitect pe nume Leon Stern. Să fie oare acel Leon Stern din Statele Unite aceeaşi persoană cu Leon Stern din Bucureşti?



Arhitectul din România a mai desenat în anii 1930 un imobil într-o intersecţie vecină cu Calea Victoriei : City Block, renumit pentru forma cilindrică a anvelopei sale. Asocierea lui Leon Stern cu Emil Calmanovici se repetă în ambele proiecte, probabil şi datorită originii etnice a ambilor profesionişti în domeniul construcţiilor urbane.



//Pentru ca istoria să se complice mai mult, sau poate pentru a clarifica destinul parcelei din Calea Victoriei nr. 23, în 1939 apare anunţul publicitar imobiliar de mai jos. În acest anunţ, la adresa menţionată figurează deja punctul de contact al echipei iniţiatoare de proiecte imobiliare, care ocupă un birou la etajul V.



//Pe această nouă parcelă, de vizavi de palatul Curentul, ce s-o mai fi întâmplat cu proiectul arhitectului Leon Stern? În spatele acestui anunţ va fi stat cumva imobilul Belvedere, căzut în timpul cutremurului din 1977?

L.E. (27.04.2018) : În paragraful anterior am făcut o confuzie regretabilă între Leon (Leonel) Stern şi Harry Stern, arhitectul care a desenat imobilul din str. Domniţa Anastasia/Eforie 8.  Casa-bloc numită Central Palace a fost realizată între anii 1939-1940. Mai multe detalii, aici.


Adăugire făcută în 17 mai 2011:

Imobilul de la nr. 23 - cu subsol, parter şi opt etaje executată pe schelet de beton armat - a fost ridicat pe schelet de beton armat în anul 1937. Proiectul de arhitectură îi aparţine lui L. Negoiescu [sic! n.n.], iar cel de beton armat a fost realizat de ing. Jean Hascal. Execuţia imobilului a fost realizată de ing. M. Calmanovici.

Alături de această clădire s-a executat de asemenea în anul 1937 în Calea Victoriei un înalt imobil de raport [la nr. 25 n.n.] cu subsol, parter şi zece etaje, pe schelet de beton armat cu stâlpii din faţadă retraşi din aliniere pentru a avea vitrine libere de stâlpi.

[Anton Moisescu, Eleodor Săftoiu - Betonul în arhitectură, Editura Tehnică, Bucureşti 1964, p.292]

sâmbătă, martie 26, 2011

Casa Bloc



Astăzi vă propun să revizitaţi un bloc desenat de arh. Jean Văleanu, situat la intersecţia dintre Splaiul Independenţei, Calea Plevnei şi str. Schitu Măgureanu. Imobilul care se alătură siluetei Palatului Ligii Culturale a fost proiectat şi ridicat în anul 1936. Forma neregulată a parcelei ocupate de imobil a determinat apariţia unei faţade înguste, rezolvate de arhitect într-o manieră exemplar modernistă.



Ritmul balcoanelor şi accentul vertical al faţadei către podul Izvor ne aminteşte de blocul cu cofetăria Casata, desenat de acelaşi arh. Jean Văleanu şi ridicat tot în anul 1936 în apropierea monumentului dedicat lui Take Ionescu. Accentul vertical al acestui bloc întrerupea liniile orizontale ale frontului bulevardului şi semnaliza colţul intersecţiei cu strada Atena, către Piaţa Lahovary. Calcanul nordic al acestui imobilul va fi comun cu cel al imobilului Leonida. Imobilul cu cofetăria Casata s-a prăbuşit în timpul seismului din 4 martie 1977.




Mai multe detalii despre casa bloc de la podul Izvor, în reclama imobiliară de mai sus preluată din cotidianul Dimineaţa. Despre Podul Izvor/Uranus situat în apropierea casei bloc ne-a scris mai multe Raiden, căruia îi mulţumim.



Un alt imobil desenat de arh. Jean Văleanu va fi ridicat în 1938, pe Calea Victoriei la nr. 101. Imobilul Domnica este format din mai multe tronsoane, organizate în jurul unei curţi, în mijlocul căreia se află o fântână cu joc de apă. Într-un articol anterior, confundasem cu acest patio o altă curte interioară renumită, cea a Cofetăriei Nestor din Imobilul Mica situat mai jos pe Calea Victoriei.

miercuri, martie 16, 2011

Cinemascop



În conformitate cu Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., construcţiile de cinematografe de toate capacităţile au devenit o preocupare atât pentru beneficiarul acestei lucrări - Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă -, cât şi pentru proiectare şi execuţie. Într-o perioadă relativ scurtă - 3 ani - proiectarea tip a elaborat mai multe tipuri de cinematografe, de diferite capacităţi.



Pentru a se uşura munca laborioasă necesitată de complexitatea acestor lucrări, precum şi în scopul de a găsi cele mai adecvate soluţii, din punct de vedere funcţional, constructiv şi al dotării cu cele mai noi echipamente cinematografice, s-a cerut I.P.C.T.-ului elaborarea unui studiu pentru săli de cinematograf cu 800, 1.000 şi 1.200 de locuri.



Studiul a fost întocmit pe baza unei teme care cerea studierea unor cinematografe cu 3 capacităţi, fiecare capacitate de cinematograf fiind studiată în două ipoteze : cu ecran cinemascop şi cu ecran universal ; cinematograful să poată fi pus în situaţii diferite de amplasament : independent (în principal), legat de blocuri de locuinţe, legat de centre comerciale.

Aceste cinematografe, de capacitate mare, pot fi : de cartier, cu spectacole la ore fixe, în cazul oraşului Bucureşti eventual Cluj, Constanţa etc., sau reprezentative, cu un grad de confort şi echipament special (dotate obligatoriu cu ecran universal), atunci când sunt construite într-un singur exemplar, în oraşele importante ale ţării.



Studiul a fost elaborat pornind de la principiile teoretice actuale în domeniul proiectării cinematografelor. Prin acest studiu au fost căutate şi reţinute numai acele forme de sală care întrunesc condiţiile funcţionale de vizibilitate şi acustică, specifice spectacolelor de cinematograf. Secţiuni cu balcon nu au fost studiate, balconul dând unele complicaţii în rezolvarea unei bune vizibilităţi.



Sala de formă hexagonală, la ecran cinemascop, se înscrie destul de bine pe schema teoretică, prin pierderea unor locuri de categoria a III-a din fundul sălii. Această formă de sală a fost exemplificată la săli cu 800 de locuri, cu ecran cinemascop. Pentru ecran universal nu a fost dat nici un exemplu de sală cu această formă, deoarece înscrierea ei pe schema teoretică nu este logică.

Grupul încăperilor legate de public, exclusiv sala, cât şi grupul încăperilor tehnico-administrative, pot fi rezolvate prin adaptarea la teren, în funcţie de amplasament. De aceea, rezolvarea în plan a acestor funcţiuni nu urmăreşte decât să stabilească legăturilr ce trebuie să existe între diferitele grupuri de încăperi şi sala de spectacol, precum şi dimensionarea lor în funcţie de norme.

[Arh. Mariana Bucur în Arhitectura, 1963]













[Foto nr. 2 de aici.]
Articolul a apărut ca urmare a celor publicate aici de Ionuţ.

joi, martie 10, 2011

Căminul măturătorilor



Sectorul III albastru are o populaţie de 159.656 locuitori, la care corespunde o suprafaţă de 161 ha. de proprietăţi clădite. Pentru o cât mai rapidă şi sistematică ridicare a gunoaielor menajere, fiecare canton are repartizată o maşină, o cotigă sau un furgon.





În afară de acest mod de strângere al gunoaielor, primăria mai practică sistemul "Milano", cu tendinţa de generalizare în întregul sector. Potrivit acestui sistem, locatarii diferitelor imobile depozitează gunoaiele în cutii de formă cilindircă, ermetic închise, care odată umplute, sunt ridicate de maşinile speciale ale primăriei, pentru a fi înlocuite cu alte cutii goale şi dezinfectate.

Pentru consideraţiunile pe care le-am arătat la curăţirea străzilor, cantitatea de gunoi menajer creşte, de asemenea, în cursul unui an, în lunile septembrie-octombrie.



Gunoaiele ridicate de la particulari precum şi cele adunate pe căile publice sunt descărcate la rampa de gunoi din Valea Plângerii. În medie, s-a descărcat anual cantitatea de 179.595 tone gunoi.

Pe măsură ce taluzul sus menţionatei văi s-a ridicat şi s-a consolidat, a fost pavat pentru a permite accesul autocamioanelor, furgoanelor şi căruţelor pline cu gunoi, vagonetelor "Decauville", care transportă gunoiul în centrul văii. Adăugăm că unii particulari transportă cu mijloace proprii gunoiul în Valea Plângerii, plătind o taxă minimă pentru personalul utilizat la descărcare şi pentru amenajarea văii.

[Activitatea edilitară în anii 1934-1935-1936, Primăria Sectorului III Albastru, Municipiul Bucureşti]


Valea Plângerii la 1934


Str. Lânăriei şi Căminul măturătorilor la 2011

miercuri, martie 02, 2011

Centrala Telefonică Nord


Tezaurul de fotografii aflat în colecţiile Landesarchiv Baden-Württemberg adăposteşte un număr copleşitor de imagini excepţionale realizate de renumitul fotograf Willy Pragher.

Mai jos puteţi contempla o serie de imagini reprezentând Centrala Telefonică Nord în zilele inaugurării sale oficiale, probabil către sfârşitul anului 1941. Clădirea acestei centrale telefonice - de o elegantă monumentalitate - a fost desenată de arh. Octav Doicescu şi despre ea am mai vorbit aici.

În ultimele două imagini, printre oficialităţile prezente la inaugurarea festivă a centralei telefonice, se poate remarca prezenţa lui Mihai Antonescu, care deţinea funcţiile de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru al propagandei și ministru de externe la momentul acestui eveniment.