duminică, octombrie 03, 2010

Blocul Beldiman



Încă din anul 1954, în Institutul Proiect-Bucureşti s-a pus în studiu proiectarea unui bloc de locuinţe care să complementeze golul rămas pe b-dul 6 Martie între clădirea fostului hotel Bulevard şi blocurile de locuinţe de pe acest bulevard, pe frontul stâng.

Acest bloc făcând parte din frontul stâng al pieţei C.C.A. - aşa cum a rezultat din concursul pentru piaţa C.C.A., precum şi din studiile făcute ulterior în I.P.B. - urma să fie proiectat până în clădirea fostului hotel Bulevard, lăsând o trecere largă pe unul sau două niveluri spre strada Beldiman.

Aceste studii, prezentate în mai multe sarcini de proiectare, nu au fost avizate de Direcţia de Arhitectură şi Urbanism.



La începutul anului 1958, studiile au fost reluate, de data aceasta cu tema precisă de a se proiecta numai blocul de colţ, fără acoperirea străzii Beldiman în prima etapă.

Proiectul era legat de o serie de condiţii dificile. Astfel, existenţa a două calcane: pe strada Beldiman, blocul Editurii Tehnice, pe b-dul 6 Martie, calcanul blocului de locuinţe vecin (cu o curte de lumină pe care se deschid ferestre ale unor camere de locuit), cu lungimi, înălţimi la cornişă şi gabarite - retrageri complet diferite, precum şi cu sisteme de fundare deosebite, cu o diferenţă de nivel de cca. 3,00 m între ele.

De asemena, faţadele celor două blocuri sunt complet diferite ca tratare. Construcţia trebuie să fie proiectată, ca volum şi plastică de faţadă, ca un element de sine stătător, în prima etapă, putând să facă apoi parte integrantă din viitorul front continuu.





Parterul a fost destinat unui mare bufet expres, ceea ce a creat dificultăţi în amplasarea scărilor şi intrărilor la etajele superioare pentru apartamente. Subsolul a fost rezervat în bună parte serviciilor şi anexelor acestui bufet expres.

Stratificaţia terenului, foarte variată (fosta albie a Dâmboviţei, umpluturi diferite, resturi de la nişte foste grajduri etc.) a dat de asemenea dificultăţi de proiectare.



În sarcina de proiectare depusă la avizare în aprilie 1958 se rezolva tema pentru parter, obţinându-se un total de 70 de apartamente; indicii spaţiali şi de cost erau conform cu cei ai proiectelor curente în proiectarea de locuinţe. În urma plenarei Comitetului Orăşenesc P.M.R. din mai 1958, proiectul a fost restudiat parţial, realizându-se, în acelaşi volum construit, un număr de 80 de apartamente, iar la proiectul tehnic un număr de 93 de apartamente reale.

[Proiect realizat de arh C. Neagu, arh. D. Ioanovici, ing. D. Badea - text adaptat după revista Arhitectura, 1958]




Zona aflată la vest de Hotelul Bulevard, la 1906.

9 comentarii:

ADRIAN spunea...

Inginerul Dragos Badea e inca activ la Proiect Bucuresti ...

MARIVS spunea...

Foarte interesant articolul! Observ din postarea dvs ca intre prima poza (schita blocului) si ultima, anume poza cu autobuzul, sunt unele diferente in ceea ce priveste aspectul cladirii. Stiti cumva motivul modificarii proiectului?

armyuser spunea...

@Marivs / Explicaţia se află în ultimul paragraf.

Creşterea numărului de apartamente în acelaşi volum general s-a făcut prin micşorarea suprafeţei utile a acestora şi prin trecerea de la P+M+5+2 retrase din desen la P+M+6+2 retrase. Considerentele legate de reducerea costului total al construcţiei au condus la pauperizarea faţadei: la eliminarea cadrelor cu traforuri şi balcoane de pe faţada dinspre b-dul 6 Martie, a balcoanelor de la mezanin şi a grinzilor-pergole peste terasele nivelelor retrase.

Mulţumesc pentru aprecieri!

Raiden spunea...

Bine ca nu s-a facut prima varianta de bloc! Ar fi iesit o hidosenie gen Piata Palatului RPR!

Versiunea finala a blocului este acceptabila, se incadreaza in zona.

dan spunea...

Terenul pe care s-a construit Blocul Beldiman a aparţinut iniţial lui J.Herdan, proprietarul Hotelului Bulevard. Blocul a fost dat în folosinţǎ în noiembrie 1959.
Strada Alecu Beldiman a fost deschisǎ, cred dupǎ 1940, fiindcǎ nu apare pe hǎrţile mai vechi (pânǎ în 1948 s-a numit Strada Nouǎ). Înaintea ei fusese tǎiatǎ Str.Eforiei (s-a numit iniţial Prelungirea Doamnei), prin curtea fostei Legaţii Ruse, dupǎ ce au fost dǎrâmate Legaţia şi Prefectura Poliţiei, odatǎ cu construirea noului Palat al Prefecturii de Poliţie.

armyuser spunea...

@Dan / Mulţumesc pentru precizări! Deschiderea străzii A. Beldiman trebuie să fie contemporană cu cele două imobile de pe colţurile cu Eforie, unul din ele - vecin cu blocul Beldiman - este pomenit în text ca fiind sediul Editurii Tehnice.

@Raiden / Blocurile din Piaţa Sălii Palatului sunt tributare metodei de construcţie: panourile prefabricate. Din acest motiv, expresivitatea lor plastică (cum ar zice un critic în viaţă) se datorează nu faţadelor, ci ritmurilor şi generatoarelor, în special pe traiectoria noului tronson al străzii Câmpineanu.

Pe de altă parte, blocul Beldiman este un bloc unicat, realizat conform fotografiilor, într-o tehnologie ce ar fi putut fi exploatată pentru un aspect mult mai prietenos cu hotelul Bulevard şi cu Palatul CMN/CCA.

Opinia mea este că nici aspectul din prima schiţă, nici aspectul imobilului pus în operă nu au rezolvat această problemă. Din fericire, ca şi blocul Romarta Copiilor, aspectul şi finisajele sale nu s-au degradat într-un mod radical până în prezent, ceea ce vorbeşte de la sine despre calitatea materialelor şi a manoperei în vremurile respective.

marul spunea...

interesant

Anonim spunea...

stie cineva despre starea actuala a structurii de rezistenta?am auzit ca blocul ar avea ,,bulina rosie''.
multumesc!

turistinbucuresti spunea...

Am gasit o poza cu Hotel du Bulevard si terenul viran pe care s-a construit Blocul Beldiman:
http://2.bp.blogspot.com/-5_8xg5Dpgug/T_tEb18bnrI/AAAAAAAAAJw/bHxg5kckGu8/s1600/1907+bdul+elisabeta.jpg