miercuri, septembrie 08, 2010

Blocul I.T.B.





În cadrul acţiunii de sistematizare şi înfrumuseţare a Capitalei, completarea fronturilor bulevardului Magheru, pe cele două laturi ale sale, prin crearea de spaţii de locuit, constituie una dintre sarcinile importante ale Sfatului Popular al Capitalei.

La întretăierea b-dului Magheru cu str. Pictor Verona, o nouă plombă trebuie să ocupe terenul ocupat până acum de bufetul Garofiţa şi chioşcul cu ţuică fiartă. În locul unor dărăpănături insalubre şi a unor barăci ce dădeau un aspect detestabil acestui colţ important, pe b-dul Magheru s-a început construirea unui bloc de locuinţe pentru 92 de familii.



Încrucişarea dintre b-dul Magheru şi str. Pictor Verona capătă prin schiţa planului general de sistematizare a Capitalei o importanţă deosebită din următoarele motive:

1. Strada Pictor Verona urmează să fie lărgită, creându-se un bulevard de degajare.

2. Studiile atelierului de sistematizare al Institutului Proiect-Bucureşti prevăd printre amplasamentele posibile pentru Teatrul Naţional şi pe cel de pe latura stângă a b-dului Magheru, colţ cu str. Pictor Verona, având un scuar important în faţă, sau pe cel de pe str. Pictor Verona (viitorul inel), din dreptul Grădinii Icoanei.

În acest din urmă caz, se prevedea pentru bulevardul creat prin lărgirea străzii Pictor Verona o lăţime de 50 m. Cum lărgirea acestui bulevard peste lăţimea magistralei dominante nord-sud, care în acest punct are 42 m, ar fi produs o confuzie din punct de vedere urbanistic (lăsând la o parte faptul că blocul ar fi avut pe b-dul Magheru o faţadă de numai 18 m), s-a stabilit lăţimea străzii Pictor Verona la 42 m.



Concluziile discuţiilor în legătură cu aspectul plastic al viitoarei construcţii s-ar putea rezuma astfel:

a. să se facă o arhitectură în care să domine verticala, prin întrebuinţarea în faţade a uşilor-ferestre;

b. să se suprime loggiile spre bulevarde, ele neîmplinind scopul pentru care sunt create, majoritatea fiind transformate în depozite pentru diferite lucruri, fapt ce dă un aspect deplorabil; se vor face în schimb terase spre curtea interioară;

c. să se păstreze înălţimea soclului, cornişa principală şi nivelurile ferestrelor ca la construcţia Teatrului Armatei, menţinându-se arcele la vitrinele parterului;

d. soclul va fi placat cu travertin şi va cuprinde parterul şi etajul I; la camerele de zi, în faţade, au fost prevăzute goluri mari cu ancadramente din travertin; ancadramentele de la celelalte ferestre ale faţadelor principale, tot din travertin, au un panou sub fereastră, retras faţă de zidul faţadei, care lungeşte vizual golurile.



Blocul are subsol, subsol II parţial, parter, 7 etaje şi terasă circulabilă. El se compune din două tronsoane despărţite printr-un rost de dilataţie. Tronsonul liniar urmează să fie repetat pe frontul străzii Pictor Verona.

În conformitate cu programul cerut de beneficiar (Întreprinderea de Transporturi Bucureşti), proiectul cuprinde:

- la parter: pe b-dul Magheru, o cafenea cu o capacitate de 150 de persoane, având oficiu de distribuire şi încăperi pentru preparate: ceai, cafea, îngheţată, păstrarea la rece a băuturilor, spălarea vaselor etc.

- la nivelul inferior: (spre spate, curtea este coborâtă) laboratorul de cofetărie, camerele frigorifice, depozite, birou de primire, vestiare, duşuri, grupuri sanitare pentru personal).

Aprovizionarea se face prin curtea interioară, iar deservirea oficiului prin mont-charge. Atât cofetăria, cât şi dependinţele sunt prevăzute cu instalaţie de ventilaţie. A fost prevăzută, de asemenea, o instalaţie frigorifică centrală pentru camerele frigorifere şi pentru vitrinele de expunere din magazin.

Pe strada Pictor Verona vor fi birourile I.T.B. Pentru parter a fost prevăzută o finisare deosebită.

Peste etajul 7 a fost prevăzută o terasă circulabilă pentru locatari, având o parte acoperită şi o pergolă pusă pe coşurile de ventilaţie. Au fost amenajate duşuri şi locuri cu nisip pentru jocul copiilor.





[text preluat și adaptat din revista Arhitectura, 1959]

5 comentarii:

dan spunea...

N-am stiut niciodata cum a aparut acest bloc; casa boiereasca ramasa "shuie" fata de bulevard (precum era si Muzeul Simu) intre blocurile ARO si ITB, a fost daramata mai tarziu: inca apare in pozele din 1964.
Frumos lucru sa pastrezi in numele unui bloc ceva din istoria locului, "Garofita". La fel s-a intamplat la blocul-turn "Gioconda" de la Piata Natiunilor Unite, ridicat in aceiasi ani: se povesteste ca in structura inceputa pentru Palatul Senatului (si devenita apoi actualul bloc) a functionat, in anii '20-'30, un cinematograf cu numele "Gioconda".
Multumim pt articol.

dan spunea...

Fiindca e atata liniste, o sa-mi continui monologul.
Imi vine in minte si un alt bloc al carui nume aminteste de ce se gasea inainte pe locul lui: e vorba de Blocul Carpati de la intersectia bulevardului cu Str.Academiei, construit la inceputul anilor '30 pe locul Gradinii-restaurant "Carpati". In anii '50 a fost transformat in camin studentesc, iar la parter functioneaza de multi ani Libraria Eminescu.

armyuser spunea...

Mulţumesc pentru comentarii, Dane!

Există pe undeva chiar şi un bloc Cireşica, chiar dacă locanta cu pricina încă e în picioare, fără a fi la parterul acelui bloc.

Monu Mircea spunea...

Adăugaţi şi Blocul "Carpaţi" (zis şi Blocul "Academiei"), construit (o parte din el) pe locul restaurantului-grădină "Carpaţi" - patronii săi s-au schimbat cu timpul, aşa că şi numele restaurantului a suferit mici modificări : "La Carpaţi"; "Poiana Carpaţi"!

Monu Mircea spunea...

Am citit undeva, cândva, dar nu mi-am notat sursa, că Restaurantul-grădină "Carpaţi" ar fi funcţionat până în vara anului 1936, când a fost demolat pentru construirea Blocului "Academiei" - blocul nu era al Academiei Române, ci a fost numit aşa, în virtutea inerţiei, de la numele străzii şi bulevardului în a căror intersecţie se afla (în colţul nord-vestic al intersecţiei)... Am spus "în virtutea inerţiei", pentru că în momentul construirii blocului, în perioada 1937-1938, nici strada, nici bulevardul nu se mai numeau academiei: str. Academiei devenise str. Raymond Poincaré, iar bd. Academiei fusese înglobat în bd. Regele Carol I... Dar, conform tradiţiei folclorice bucureştene, popular, clădirea a fost numită Blocul "Carpaţi".