Majestatea Sa Regele Ferdinand I al României Mari, în înalta Lui solicitudine pentru sănătatea şi puterea naţiunei asupra căreia domneşte, prezidând serbarea sportivă de la 9 mai 1926, a sărbătorit El Însuşi deschiderea celui dintâi Stadion oficial, clădit din puterile Neamului întreg şi deschis masselor celor mai adânci ale poporului românesc unit într-o singură Patrie!
Întâlnirea echipelor franco-române de Rugby, în ziua aceasta şi cea următoare pe cel dintâi Stadion, închinat regenerărei poporului român, constituie şi ea un simbol pentru cei ce mai simt în vinele lor năvala sângelui strămoşilor comuni.
Pentru prima oară, în ţara noastră, peste trei zeci de mii de suflete, numai din populaţia Capitalei, au lăsat, în zi de sărbătoare, preocupările lor obişnuite pentru alte distracţiuni, spre a se deschide pline de o sinceră admiraţie în faţa unei opere de o atât de înaltă însemnătate obştească. Pentru prima oară, în aerul liber al unui Stadion român, aproape treizeci de mii de capete au stat smerit descoperite sub valurile de armonie ale imnurilor a două popoare înfrăţite în lupte grele pentru conştiinţa integrităţei şi menirei lor în faţa a două echipe ce simbolizau vigoarea şi bravura lor.
După cele două săptămâni de zile de muncă stăruitoare şi neodihnită, covorul nepreţuit al Arenei Oficiului Naţional de Educaţie Fizică s-a văzut deodată împodobit pe ambele laturi de o masă de tribune destinate miilor de privitori. Deşi improvizate şi schiţând doar pe departe înfăţişarea amfiteatrului ce va încadra în curând primul nostru Stadion oficial, - aceste tribune inspirau totuşi puterea de convingere a clăditorilor acestui templu al culturei neamului românesc.
Jocul, animat de un spirit de camaraderie exemplar a fost din plin aceia ce trebuia să fie : o lecţie magistrală şi colegială, făcută de campionii din Apus ai acestui sport vitejesc emulilor români, cei dintâi şi mai perseverenţi practicanţi şi propagatori ai lui în Răsăritul Europei.
Scorurile ambelor zile, privite sub lumina unei critici juste, au făcut mai mult dovada că aceste întâlniri ale rugbyman-ilor francezi şi români nu au avut caracterul unor adevărate competiţiuni.
Echipa militară a Franţei a invins jocul împotriva echipei naţionale române cu 37 : 3 ; iar cel în contra echipei militare române cu 42 : 6.
[Buletinul Educaţiei Fizice, mai 1926]
4 comentarii:
Incredibil cat de mult s-a schimbat configuratia zonei. Tribuna din poza 3 se afla pe locul celei disparute odata cu constructia Magaoaiei Poporului?
Nu.Este intr-adevar disparuta,dar este ingropata.Casa Poporului este construita pe locul unde se vede cosul acela pe fundal.In fotografie este fosta tribuna 1,ulterior acoperita,iar in cele cladiri de deasupra s-a aflat IEFS-ul.
Am vrut sa-ti zic asta la Capsa si am uitat :)
Ai-a placut subiectul caci arata ca, totusi, si pe atunci mai erau semi-esecuri transformate in victorii. Au vrut sa vina Regele in preajma sarbatoririi monarhiei ca sa fie o deschidere cu fast dar tot nu au reusit sa faca tribunele precum probabil se asteptasera; s-a inaugurat nefiind gata.
@Adrian / Aşa este, m-ar fi mirat ca lucrurile să fi mers până la capăt conform planului. Eu sunt fascinat de exploatarea corectă a versantului colinei pentru desfăşurarea tribunei principale a stadionului.
Trimiteți un comentariu