Ieşirea călătorilor din Gara de Nord

Odată cu dărâmarea atelierelor Gării de Nord în 1932, din iniţiativa Direcției C.F.R., dar şi spre satisfacţia Administraţiei Municipale, a devenit liber un teren de circa 5 hectare, care putea fi utilizat pentru o mare piață în fața Gării de Nord, precum și pentru plantații publice, de care orașul simte deja atâta nevoie.

Proprietara acestui teren, Direcția Generală a Căilor Ferate, intenționa să rezerve numai porțiunea necesară unei piețe de circulație, iar restul de teren să fie utilizat pentru construcții. Primăria însă, având în vedere atât necesitatea spațiilor verzi în oraș, cât și avantajele estetice ale unui mare spațiu liber în fața Gării de Nord, a intervenit spre a se modifica proiectul ca să fie păstrat un vast scuar, și s-a ajuns astfel, după multe tratative la un proiect nou.

Clădirea Gării de Nord se sporește și se construiește astfel, ca intrarea în gară a călătorilor care pleacă cu trenul să se facă prin vechea piață a gării, unde se află și acum intrarea; iar ieșirea călătorilor sosiți cu trenul, se va face prin aripa ce se construiește acum spre noua piață, de pe fostul teren al atelierelor. În faţa acestei ieșiri se rezervă atât spaţiul necesar pentru îmbarcarea în automobile a călătorilor sosiți şi pentru staţionarea vehiculelor care aşteaptă pasageri, cât şi spaţiul necesar circulaţiei de trecere între Calea Griviţei şi b-dul Dinicu Golescu.

Din terenul Căilor Ferate s-a destinat o porţiune de 100x140 metri pentru scuar, iar spre partea opusă clădirii gării, s-a rezervat o porţiune pentru o construcţie mare şi înaltă a Căilor Ferate (de preferat Palatul Administrativ al Căilor Ferate), ce se va executa în viitor.

Amenajarea pieţei a fost îndelung discutată într-o comisie mixtă compusă din delegaţii Căilor Ferate şi ai Primăriei, iar proiectul întocmit şi supus şi avizului Consiliului Tehnic Superior este un compromis între interesele parţial divergente ale acestor instituţii.



După proiectul admis, arterele mari care leagă Gara de Nord cu oraşul sunt:

a) Calea Griviţei, în partea de nord-vest de calea ferată, face legătura cu tot cartierul Griviţa şi cu comuna Bucureştii-Noi. dacă în viitor se va lărgi calea Griviţei şi pe porţiunea dintre gară şi centrul oraşului, ar deveni şi aceasta o arteră suficientă; însă nu vedem altă posibilitate de lărgire aici, decât aplicând servituţi de retragere la clădirile ce se vor construi cu timpul, metodă care, se ştie, realizează lărgirile într-un timp extrem de lung. Nu ne gândim la lărgirea căii Griviţa prin metoda exproprierilor rapide, pentru că ar fi foarte costisitoare şi deci irealizabilă, şi credem noi, inutilă faţă de existenţa altor artere vecine.

b) Bulevardul Nou, care porneşte din calea Griviţei în dreptul Gării de Nord, şi merge până în b-dul Basarab la intersecţia cu str. Dr. Felix. Acest bulevard de 30 m lărgime, deschis deja până în b-dul Cuza, va face legătura Gării de Nord cu tot nordul oraşului prin şoselele Bonaparte şi Ştefan cel Mare, suficient de largi (minimum 30 m.).



c) Bulevardul de 35 m. din noul proiect adoptat, care merge din noua piaţă a Gării de Nord până în piaţa Dr. Botescu (Matache Măcelaru), care va fi sporită prin desfiinţarea halelor de aici. Mai departe, cu partea centrală a oraşului, legătura se face prin străzile Buzeşti, Popa Tatu şi Berzei, care merg divergent, dispersând circulaţia. Aceste străzi au deja planuri de lărgire şi în unele puncte sunt deja lărgite.

d) Bulevardul Dinicu Golescu, până în strada Berzei şi de aici mai departe spre centru. Tot prin b-dul Dinicu Golescu s-ar face legătura gării cu tot sudul oraşului prin artere existente.

e) În acelaşi timp, b-dul Dinicu Golescu cu ramura lui care merge spre nord-est de la gară, până în şoseaua Basarab, va face legătura cu nord-vestul aglomeraţiei bucureştene, prin şoselele Giuleşti şi Crângaşi. Lucrări de exproprieri pentru străpungeri sunt începute în câteva puncte.

Legătura cartierului Cotroceni cu gara s-ar face tot prin b-dul Dinicu Golescu, prin str. G-ral Anghelescu (fostă Francmasoni) şi str. Witing, ambele susceptibile de lărgire, până în calea Plevnei, care e suficient de largă.



f) Până la deschiderea B-dului Nou, de la litera b de mai sus, o mare parte din circulaţia spre Gara de Nord se va face prin str. Polizu, pe unde circulă tramvaiele actualmente. Din acest motiv s-a prevăzut în proiect o prelungire a străzii Polizu (care iarăşi poate fi lărgită uşor), din calea Griviţei până în noua piaţă a gării.

Această stradă mai este necesară şi pentru a da posibilitatea tramvaielor, care vin astăzi prin str. Polizu la gară, să facă întoarcere prin această prelungire, după ce a deservit plecarea şi sosirea Gării de Nord, fără a mai face o buclă de întoarcere, care încurcă circulaţia în piaţa de plecare a Gării de Nord.

Lărgimea prelungirii proiectate a străzii Polizu ar fi putut fi mai mică de 25 m. cât este în proiect, însă, având în vedere că aici vor trebui construite clădiri înalte, din cauza apropierii gării, s-a găsit mai raţional a prevede o lărgime care să permită astfel de construcţiuni în bune condiţiuni igienice.

Tot pentru aceste motive, s-a prevăzut lărgimi mari la toate străzile ce se deschid pe terenul fostelor ateliere ale gării de Nord, spre a lega noua piaţă cu arterele sus arătate, deşi debitul circulaţiei nu cere astfel de lărgimi. Nevoile circulaţiei nu sunt singurul criteriu la determinarea lărgimii necesare unei străzi, şi astăzi sunt precedee ştiinţifice care scot determinarea nevoilor circulaţiei din domeniul subiectivităţii.



Fiindcă amenajarea pieţei de la ieşirea Gării de Nord constituia o lucrare de interes comun celor două administraţii, comisia mixtă sus numită, a căzut de acord şi asupra acestei amenajări, în felul următor:

Pentru înlesnirea circulaţiei pietonilor şi vehiculelor în piaţa nouă a Gării de Nord, s-a rezervat în faţa ieşirii din clădirea gării un spaţiu separat pentru staţionarea vehiculelor şi îmbarcarea călătorilor sosiţi cu trenul.

Trotuarul din faţa ieşirii din gară, va fi prelungit în jurul pieţei de staţionare, formând un U, astfel ca pietonii să poată ieşi din gară fără a traversa şirul automobilelor care încarcă pasageri. În dreapta şi în stânga ieşirii, pe b-dul Dinicu Golescu şi pe strada nou proiectată de-a lungul scuarului, sunt prevăzute staţii de tramvai, cu refugii şi cabine de aşteptare.

În schiţa alăturată se vede trasat punctat propunerea Primăriei din 1924 pentru aşezarea gării, iar cu traseu gros plin noua situaţie creată prin lucrările executate de Direcţia C.F.R.



[Urbanismul, 1933]

Planul Gării de Nord în forma nouă