joi, noiembrie 18, 2010

Instalaţiile unui ziar modern





Miile de cititori, care aşteaptă nerăbdători revărsarea amurgului, pentru a savura din nou paginile Ordinei, sunt mărturia vie a succesului mereu crescând al ziarului nostru.

Cotidian modern de cea mai occidentală ţinută, Ordinea a devenit cel mai important şi răspândit ziar de seară, provocând o adevărată revoluţie în presa românească. Orice ochi atent şi nepărtinitor poate observa uşor că Ordinea a început să facă şcoală.



Prin frumoasele ei fotografii, care plasticizează banale fapte diverse, ce ascund adesea tragedii nebănuite sau evenimente cu răsunet mondial; prin titlurile ei sugestive ce rezumă cuprinsul articolelor, suscitând interesul cititorului, cât şi prin aranjamentul de ansamblu al paginilor, Ordinea a determinat, pe lângă admiraţia unanimă a celor mai exigenţi cititori, un pronunţat curent de emulaţie, mulţi confraţi nesfiindu-se să calce pe urmele ei.



Acest îmbucurător efect poate fi constatat zi de zi, în organe de presă, (care până acum nu prea duceau casă bună cu estetica şi arta fotografică) în care apar din ce în ce mai numeroase clişee şi titluri, ce aspiră la o cât de fugară comparaţie cu ziarul nostru, la o cât de infimă părticică din marea simpatie de care Ordinea se bucură în rândurile cititorilor, al căror plebiscit o proclamă în fiece zi cel mai estetic, mai bine informat şi mai răspândit cotidian de seară. Tirajul - fantastic pentru dâmboviţenele noastre meleaguri - atins de Ordinea a fost oficial confirmat de certificatele publicate de noi la timp.



Pentru a satisface pe deplin curiozitatea cititorilor noştri, care n-au avut, poate, toţi prilejul să ştie câtă muncă încordată, câtă energie şi câte sacrificii se ascund între pereţii unei redacţii de ziar, dăm aici fotografiile unei părţi din încăperile în care se scrie şi se gospodăreşte Ordinea.



În primul rând, cabinetul d-lui Virgil Kerciu, energicul şi entuziastul nostru director, care, cu concursul neprecupeţit al d-lui Gh. Kerciu, un excelent gospodar, a reuşit să facă din Ordinea un ziar model.







Vine la rând sala reporterilor şi tinerilor redactori, poreclită Prisaca, fiindcă toţi băieţii de la Ordinea sunt harnice albine, ce cară zilnic în fagurii zaţului rodul trudei lor entuziaste.







Iaţă şi sala administraţiei, unde tronează ca un Jupiter Tonans, neobositul drumeţ şi visternic d. colonel Margaritopol, administratorul general al gazetei.



Priviţi acum anticamera d-lui Virgil Kerciu şi sala de aşteptare, pline totdeauna de oaspeţi, care cer informaţii, îşi spun păsul sau cer publicarea unui rând (de obicei de cel puţin trei pagini...) pentru repararea unei nedreptăţi.


Lipsesc din panoplie: Camera Sportului unde se intră numai pe risc personal (fiind reşedinţa d-lui Virgil Economu) şi atelierul fotografic, fiindcă d-nii Ionescu şi Dode sunt foarte rar acasă, sau, dacă sunt, developează şi fiindcă... totdeauna cizmarul poartă ghete rupte.





[Ordinea, 1935]

6 comentarii:

radu spunea...

cladirea asta cu atlanti (care, asa cum ne-o spune poetul nepereche adrian paunescu, aveau imnul lor ) este actualul sediu al teatrului mic, nu asa?

dan spunea...

Foarte interesant. E de presupus ca pentru o scurta vreme ziarul "Ordinea" a ocupat o mare parte din cladirea actualului Teatru Mic (in 1937-38 redactia functiona deja in Str.Batistei, probabil in imobilul ArCub, nemaiavand nicio legatura cu Str.Ctin Mille - doar tipografia era in Brezoianu). Cred ca Virgil Kerciu a apartinut "camarilei" lui Carol II, iar ziarul se ocupa in special cu propaganda si imaginea suveranului. Totusi "Ordinea", desi ajunsese poate la un tiraj semnificativ, nu a ramas prea cunoscut in istoria publicisticii romanesti. In mod similar, Kerciu este cunoscut mai degraba ca aviator de elita decat ca sef de ziar.
Multumesc pt link-urile catre "Bucurestii vechi".

abracadabra spunea...

Stilul publicistic se apropia destul de mult de "dulcea" limba de lemn comunista...deh...to propaganda ieftina. Sunt curios cine a fost inteligentul care a modificat parterul cladirii in prezent, urmarind principiile stilului arhitectonic sorcova.

armyuser spunea...

Este foarte posibil ca intrarea în sala de teatru din spate să se fi realizat îniţial nu prin parterul imobilului Constantin Mille nr. 14.

Îmi pare că parterul imobilului din fotografie a fost abia ulterior amenajat ca foyer pentru sala de teatru situată în spate. Pe GE se poate vizualiza un careu format din patru imobile: corpul scenei, sala de spectacol, imobilul din articol (cu foyer la parter) şi imobilul tehnic (cu casa de bilete şi intrarea actorilor). Cele patru imobile sunt în prezent conectate pentru a oferi sprijin funcţional destinaţiei de teatru.

marul spunea...

cu ce drept va puneti numele pe fotografii de epoca ? ar trebui sa aveti bunul simt de a spune numele fotografului

armyuser spunea...

@marul / Este dreptul meu de a marca rezultatul efortului meu de a petrece câteva ore pe săptămână în sălile de lectură din biblioteci. Site-ul nu este comercial. Sursele sunt specificate. Fotograful a cedat de mult drepturile ziarului respectiv ; ziarul nu mai există, iar drepturile nu au fost moştenite.