Calea Victoriei astăzi şi mâine

Calea Victoriei - vechiul Pod al Mogoşoaiei - fiinţează încă de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Traseul ei sinuos şi îngust, dar oarecum pitoresc, străbate oraşul de-a lungul a doi kilometri şi jumătate, constituind o dublură de degajare a circulaţiei de pe magistrala nord-sud. Ea este construită în cea mai mare parte dens şi înalt pe porţiunea cuprinsă între Dâmboviţa şi calea Griviţei, rar şi divers de aici încolo, până în Piaţa Victoriei. Şi dacă în prima parte are un vădit caracter comercial, în cea de-a doua predomină zonele înverzite.

Din păcate, cu toate elementele de preţ pe care le are, calea Victoriei s-a zămislit anarhic sub raportul necesităţilor urbanistice şi armoniei arhitecturale, aşa încât am moştenit-o sub forma unui conglomerat destul de deconcertat - ne-a explicat arh. C. Moşinschi. Alături de adevărate palate, fiinţează aici uneori clădiri vechi, mici şi slute, cândva pe gustul protipendadei; lângă alinieri reglementate, apar strangulări intolerabile; în preajma unor volume corect închegate apar ansambluri anarhice de calcane şi dosuri de clădiri disparate, construite la întâmplare, din interese egoiste şi meschine, cu ignorarea flagrantă a ordinei orăşeneşti.

Deşi calea Victoriei este în cea mai mare parte construită, pune totuşi o serie de probleme grele şi gingaşe, care în cadrul reconstrucţiei oraşului şi pentru prestigiul capitalei R.P.R., nu mai puteau fi lăsate nerezolvate.

Am pornit, cu ajutorul atelierului pentru proiectarea magistralei calea Victoriei (din Institutul "Proiect-Bucureşti" n.m.), de la Piaţa Victoriei, care va primi pe încă două laturi clădiri monumentale constituind poarta de intrare în oraş dinspre şoseaua Kiseleff şi bd. I.V. Stalin.

Din piaţa Victoriei şi până la strada Frumoasă, pe traseul actual, venind spre Palatul Republicii, vor continua ample spaţii verzi pe partea dreaptă şi se vor întregi fronturile clădite înalt pe partea stângă (pe care se află clădirea roşie, fostă Banloc). Între strada Frumoasă şi strada Lt. Lemnea se păstrează traseul actual, cât şi o serie de clădiri importante şi monumentele de arhitectură care se înglobează în spaţii verzi şi compoziţii arhitecturale locale. Aceste compoziţii se extind de o parte şi de alta a magistralei.

Între Lt. Lemnea şi calea Griviţei, calea Victoriei se lărgeşte mult primind două fire de circulaţie şi o zonă centrală înverzită de-a lungul traseului. În ample spaţii verzi situate de o parte şi de alta a magistralei, se creează compoziţii arhitecturale, trasate liber, cu blocuri înalte de locuinţe, înglobând şi fostele case Vernescu, Monteoru, Ghica, Manu şi Disescu, care sunt clădiri declarate monumente de arhitectură. Pe partea dreaptă, între str. N. Iorga şi calea Griviţei se încadrează importantul ansamblu al sediului Academiei R.P.R.



Între palatul C.S.P. şi blocul "Macul Roşu" se ridică un bloc de locuinţe cu parter şi 7 etaje, având 180 de apartamente, iar la colţul cu str. Banului, un bloc de locuinţe cu parter şi 9 etaje, conţinând 83 de apartamente. Se păstrează Muzeul de artă populară, iar în piaţeta creată se amplifică spaţiile verzi şi se creează o fântână arteziană. Între calea Griviţei şi Piaţa Victoriei nu vor exista magazine, zona comercială începând de la calea Griviţei şi continuând până la piaţa Splaiului.

De la calea Griviţei până la Piaţa Republicii se păstrează, pe traseul actual, regimul existent, de clădiri înalte, completându-se pe parcurs cu blocuri spaţiile construite necorespunzător.

În dreptul bisericii Albe se deschide inelul central de circulaţie mare a oraşului, lat de 40 m, între bd. Magheru - cinematograful Patria şi str. Luterană - Ştirbey Vodă. În colţ, lângă blocul fost Mica, se va construi un bloc nou de locuinţe cu parter şi 7 etaje, având 124 de apartamente şi magazine. Pe partea opusă, se va extinde hotelul Athénée-Palace şi se va întregi frontul până la Biserica Albă.



Prin completări, restructurări şi spaţii verzi, Piaţa Republicii va deveni o piaţă centrală monumentală.

Piaţeta din faţa fostului Teatru Naţional se completează cu o dotare publică, încă neprecizată.

Piaţa C.C.A. îşi păstrează caracterul de important nod de circulaţie cu Casa Centrală a Armatei ca element principal, un spaţiu verde şi o fântână arteziană. Concepţia ansamblului, deşi contemporană, se va înscrie pe linia de gândire neoclasică. Latura estică a pieţei de la sala Comedia la magazinul Confecţia se va reconstrui unitar, pe o mare lungime, cu blocuri de locuinţe, având circa 300 apartamente, pe parter şi 8 etaje, cu portice ce vor deschide vederi între sala Comedia şi Biserica Doamnei. Pe locul unde a fost Cartea Românească se clădeşte un bloc monumental, îmbrăcat în travertin, cu portice de jur împrejur, cu 10 etaje conţinând 147 apartamente, cu un mare magazin la subsol, parter şi mezanin. Fostul hotel "Bulevard" se va restructura, căpătând portice pentru pietoni pentru a mări lăţimea carosabilă a străzilor. Aceste portice vor continua şi pe calea Victoriei până în magazinul "Victoria" şi str. Lipscani pentru degajarea circulaţiei auto.

Lângă clădirea Direcţiei Miliţiei Capitalei, se va construi un bloc de locuinţe cu 120 apartamente, iar în locul magazinelor "Compescaria" şi "Romarta copiilor" un altul cu 84 apartamente, cu magazine la parter şi mezanin, portice şi un spaţiu verde. Un alt bloc se va construi în jurul Bisericii Doamnei. La întretăierea cu splaiul Dâmboviţei se construieşte, începând din str. Rîureanu, un bloc cu 173 apartamente cu 10 etaje, având la parter un magazin. Calcanul din spatele bisericii Zlătari se va restructura pentru a prezenta o faţadă corectă către Palatul C.E.C.



În sfârşit, piaţa Splaiului se defineşte prin construirea în axul principal, pe fundaţiile fostului Senat, a unui ansamblu de 4 blocuri cu 328 apartamente şi 11 magazine la parter. Blocurile marginale vor avea 6 nivele, iar blocul central 19 nivele şi 60 m înălţime. Spaţii verzi ample vor înconjura acest ansamblu lângă care Biserica Sf. Spiridon Vechi, monument istoric, va alătura imaginea trecutului din secolul 17. O mare fântână arteziană şi spaţii verzi vor împodobi centrul pieţei. În rest, blocuri de 6 până la 10 etaje vor desena conturul semicircular al pieţei. iar spre dealul Arsenalului se va deschide o mare perspectivă înverzită.



[Informaţia Bucureştiului - oct.-dec. 1959]