miercuri, martie 31, 2010

Victoria blocurilor



Problemele care s-au pus Sfatului Popular al Capitalei şi proiectării, pentru reconstruirea Căii Victoriei, sunt numeroase şi dificile.

În primul rând, s-a decis ca închegarea Căii Victoriei să se facă mai ales cu blocuri de locuinţe, deşi, principial, amplasarea de locuinţe pe artere sau pieţe cu ciculaţie intensă nu este cea mai indicată. Adoptarea acestei soluţii a fost determinată mai întâi de existenţa tuturor lucrărilor edilitare, ceea ce face investiţiile mai economice, şi apoi de necesitatea şi dorinţa de a reconstrui şi corecta cu un moment mai devreme una dintre cele mai importante magistrale ale capitalei. Ca urmare a acestei hotărâri s-a ivit dificultatea de a compune blocuri sau pieţe cu volume importante, care se cer a fi tratate monumental, din elementele mici ale locuinţelor economice.

Determinarea celor mai bune soluţii pentru pieţele acestei magistrale este îngreunată şi de existenţa a numeroase clădiri importante, care au fost construite fără a fi fost în prealabil organizate pe plan de sistematizare orăşenească. Necesitatea de integrare arhitecturală ca volum şi expresie plastică în conglomeratul eteroclit al clădirilor în stare bună existente, pe amplasamente cu forme chinuite, având numeroase servituţi adiacente, nu este de natură a simplifica problema.

Piaţa C.C.A., plan de situaţie - varianta 1959
Piaţa C.C.A., plan de situaţie - varianta 1958

Demolarea unor clădiri vechi fără valoare pune problema asigurării prealabile de locuinţe pentru cei mutaţi. Lipsa de spaţii verzi pe cea mai mare parte a traseului pune problema spaţiilor necesare pentru jocul copiilor.

În sfârşit, înscrierea ansamblului blocurilor de locuinţe în parametrii spaţiali şi valorici cei mai economici completează enumerarea principalelor probleme pe care proiectarea s-a străduit să le soluţioneze cât mai bine cu putinţă. Pe ansamblu, proiectarea s-a făcut pe baza unor principii realiste, de economicitate, cu maximum de integrare în situaţiile existente şi minimum de restructurări radicale.

Piaţa C.C.A., perspectivă - varianta 1958

[...]

În general, s-a urmărit integrarea în volume şi elementele importante care determină efectul plastic de ansamblu: cornişele principale, retragerile etajelor, cadenţa şi sensul situării golurilor, înălţimea vitrinelor, materialele de faţadă şi culoarea etc. Despre un stil unitar pe ansambluri mari nu poate fi vorba, din cauza diversităţii de expresie a clădirilor existente.

Acolo unde a fost însă posibil, în special în piaţa C.C.A. şi piaţa Splaiului, proiectarea a urmărit ca ambianţa dominantă a neoclasicului să se înscrie în gândirea de esenţă clasică - deşi expresia proprie va fi contemporană - pentru a intra în acest fel pe linia de concepţie a predecesorilor care au construit clădirile mai importante acolo existente.

[Revista Arhitectura, nr. 6, 1959]

8 comentarii:

Bogdan spunea...

pfiuuuu ce orgie de portice :(

popescu spunea...

uite asa integrarea asta arhitecturala ca "volum si expresie plastica" e minunata :)...vad ca disparea si Capsa in planurile lor, probabil din cauza inexistentei unui plan de sistematizare in perioada burghezo-mosiereasca :)

armyuser spunea...

@popescu / Adevăratul concurs de redesenare a pieței a fost organizat în 1954. Nu a existat un câștigător cu adevărat, deși premiul cel mai important a fost primit de un colectiv condus de arh. Zamfiropol.
Acolo să vezi integrări arhitecturale realist-socialiste!

Bogdan spunea...

@popescu
Dispărea și Hotel Bulevard, cam asa cum erau planurile de sistematizare burghezo moșierești ce mergeau în buna tradiție a sistematizării Belle Epoque căreia i-au căzut victime Turnului Colţei, biserica [scuze] Caimata, Sf Sava, biserica Stelea etc.

Dar asta e Bucureștiul și asta e istoria urbanismului... asa ca sa, măcar în breasla hai sa nu ne mai sclifosim.

Bogdan spunea...

@popescu
am uita sa precizez unde găsești sistematizările b-m: tot pe blogul lui armyuser postarea din 27 noiembrie. enjoy the monument massacre.

popescu spunea...

@Bogdan...ar fi stupid sa neg ca au disparut cladiri si monumente si inainte de comunisti... asta e pana la urma evolutia unui oras si se fac si greseli, dar in primul rand conteaza si ce pui in loc...asta daca tot facem comparatii :)

ADRIAN spunea...

un portic de acel tip a fost initiat in strada Academiei si continuat prin deschiderea casei de pe coltul cu Bd. Elisabeta.
am ilustrat in articolul meu http://a-craciunescu.blogspot.com/2010/04/casa-berarului-oppler.html unde am citat acest articol

Sp timpului spunea...

Chestii frumoase despre un oras urat