Construirea cvartalului pe care îl prezentăm a început în anul 1954. Acest cvartal va cuprinde în final cca. 1.500 de apartamente şi se va dezvolta în mai multe etape, până în anul 1962.
Terenul pe care se vor realiza construcţiile este, în general, liber, şi s-a putut construi până în prezent fără a fi necesare demolări. Pentru etapele următoare (1958-1962), demolările vor fi de minimă importanţă.
Suprafaţa construită reprezintă 22% din suprafaţa terenului afectat, iar densitatea este de 420 de locuitori la hectar.
Din studiul planului de sistematizare locală s-a ajuns la concluzia că soluţia cea mai justă este aceea în care blocurile de locuinţe sunt aşezate periferic, creîndu-se astfel fronturi lungi de faţade, cu variaţii de volume prin construirea de blocuri cu un număr variabil de etaje.
Prin construirea periferică a blocurilor de locuinţe s-au creat în interiorul cvartalului curţi largi care permit amenajarea de spaţii verzi dotate cu jocuri de apă (fântâni arteziene şi oglinzi de apă), solarii şi locuri de joc pentru copii, terenuri de sport, locuri de odihnă şi recreaţie, chioşcuri, partere de flori etc.
În prima etapă (1953-1957) s-a căutat a se proiecta numai blocuri de colţ, aceasta în detrimentul planului, care conţinea unele spaţii prea mari, fără necesitate funcţională. În etapa următoare (1956-1958) s-a renunţat la acest tip de blocuri, folosindu-se numai tipul de blocuri liniare.
Pentru a se da posibilitatea aprovizionării locatarilor cu cele necesare gospodăriei, în lucrările etapei a doua s-a prevăzut la parterul blocului central, cu patru etaje, un grup de şapte magazine ce vor fi date în folosinţă la începutul anului 1958. Astfel au fost prevăzute : un magazin alimentar, unul de textile, unul cu obiecte de menaj, un magazin de carne, altul de zarzavaturi şi fructe, un magazin de lapte şi pâine şi o tutungerie, toate dotate cu anexele şi depozitele necesare.
În ceea ce priveşte plastica, s-a căutat să se realizeze o arhitectură adecvată pentru locuinţe, apropiată de om, caldă şi lipsită de oficialitate, cu elemente arhitecturale simple, luate din arhitectura românească, cu accente şi decroşuri uşoare care să rupă monotonia frontului destul de lung al faţadelor.
Accentele de faţadă folosite la blocurile din etapa I, care par puţin cam încărcate, au fost simplificate la blocurile din etapa a II-a. Totuşi, aceste accente nu au dus la o scumpire a lucrărilor, valoarea tuturor finisajelor exterioare nedepăşind 8% din valoarea lucrărilor de construcţii.
În stabilirea plasticii faţadelor s-a avut în vedere faptul că în zona respectivă nu existau lucrări de importanţă deosebită, care să fi impus o anumită arhitectură, şi faptul că aceste lucrări vor constitui sâmburele unui nou cartier ce se va dezvolta aici ; în consecinţă, aceste blocuri trebuie să aibă o arhitectură care să impună arhitectura noului cartier.
Din analiza construcţiilor executate până în prezent se constată că scopul urmărit iniţial a fost atins. Atât elementele decorative, culoarea, cât şi execuţia foarte îngrijită a finisajelor fac din aceste clădiri, înveselite de spaţiile verzi înconjurătoare, un valoros complex arhitectural şi urbanistic.
[Arh. Dumitru Oculescu în revista Arhitectura, 1958]
Amplasamentul unde va fi construit primul cvartal de locuinţe din cartierul Drumul Taberei, aşa cum se prezenta la mijlocul anilor 1930.
Titlu: BUCURESTI - 1962
Descriere: Cartierul Drumul Taberei din Bucuresti.
Cuvinte cheie: cartiere, Drumul Taberei, Bucuresti, blocuri, 1962
ID fotografie: 5175159
Autor: GHEORGHE FRUNZA
Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Redactor: Elena Balan
Locatie: BUCURESTI - ROMANIA
Dimensiune: 7676 x 4090 px
Realizat: 1962-06-06
Introdus: 2015-08-14 18:16:55
13 comentarii:
Nu-mi dau seama dupa plan, este vorba de cvartalul de la Ho Si Min?
Locuitori la hectar, haha
Da, e Hi Si Min, actuala statie ratb Locotenent N. Gaina. Am gasit niste tuneluri pe sub parcul dintre blocuri.
Daca POT este de 22% iar grosul constructiilor este reprezentat de P+3 inseamna ca aici vorbim de un CUT mai mic de 1. Va dati seama ca in ziua de azi, desi CUT mai mare de 2 e clar ca inseamna inghesuiala, se preseaza pentru constructii care sar de CUT 3 sau chiar 4 cand vine vorba de ansambluri rezidentiale. Densitate mica in acest complex, probabil de aceea este si foarte cautat azi din punct de vedere imobiliar. Nu mai zic de existenta acelei exotice crese :)) Mai exista asa ceva in ziua de azi la o investitie de complex rezidential?
din cate observ din satelit, planul nu a fost intocmai respectat. gradinita si cresa nu exista, pe terenul alocat gradinitei fiind o ruina de ceea ce pare a fi un hangar (aviatic?)
Planul din foto 2 nu seamana cu macheta din foto 1, dar este mai aproape de ce s-a realizat in realitate.
@Anonim / Planul din foto 3 este machetat parțial în foto 2 (rotit cu 90°).
De fapt lipseste si un bloc de tipul 2, din coltul drepta din sus din foto 3. Iar acele ruine cica ar fi hangarul unde si-a facut Vlaicu avionul. Poate e mai bine ca s-au pastrat, poate se face ceva cu ele.
Nu stiu daca ruinele au adapostit vreodata un hangar, dar sigur acolo a existat un depozit de mobila care a luat foc.
http://foto.agerpres.ro/index.php?i=5175159
o fotografie cu zona in 1962.
În prima fotografie este blocul B văzut dinspre fosta stradă Ho și Min, iar în ultima sunt blocurile C și B văzute dinspre blocul D 1. Cartierul copilăriei mele !
Buna seara ce an de constructie sunt cele liniare .ce suprafete au.et 3 are placa de beton (tavane din grinzi de lemn )
Va multumesc frumos !
Am copilarit pe acolo, Acela a fost un hangar dupa care a fost transformat in depozit de mobila iar prin anii '70 a ars. De atunci l-au lasat asa iar locuitorii de la Ho si Min si-au facut parcele cu zarzavaturi. Ho si Min a iesit mai frumos decit in planuri. Pe acolo au locuit si citiva sportivi faimosi de la Steaua, in special hocheisti.
Trimiteți un comentariu