vineri, mai 14, 2010

Bona Fide



Concursul, în urma diferitelor amânări acordate, s-a închis la 24 martie 1943, cu 24 proiecte prezentate, care au fost expuse în sala de expoziţii a Facultăţii de Arhitectură.

Premiul I de 1.500.000 Lei a fost acordat Arhitectului Al. Zamfiropol (având proiectul cu motto "Bona Fide").

Aprecierea juriului:

Proiectul are o concepţie clară şi logică. Prin forma pieţii corectează în mare măsură defectul pe care îl prezintă înclinarea aripilor Palatului Regal, deoarece laturile pieţei merg paralel cu axul palatului şi nu în continuarea aripilor sale. Piaţa e bine proporţionată faţă de clădirea palatului, iar construcţiile care o încadrează, accentuează în mod logic importanţa cuvenită Palatului Regal şi Fundaţiei Regele Carol I. Autorul a ţinut seamă atât de suprafaţa necesară Fundaţiei, cât şi de faptul că aceasta trebuie să aibă o aşezare, care ca importanţă să vie imediat după clădirea Palatului, dându-i prin aşezarea sa o individualitate precisă. Piaţa va fi proprie marilor aglomeraţii festive deoarece acestea nu vor fi tulburate de circulaţia vehiculelor, care este condusă pe o singură latură în faţa Fundaţiei Regele Carol I şi astfel îndepărtată convenabil de Palatul Regal.

Clădirii Ministerului de Interne şi Atheneului Român, care nu puteau fi introduse în piaţă din cauza aşezării lor, a volumelor şi a dezacordurilor stilistice, li s-a creat un cadru propriu prin amenajarea unor pieţe în faţă, închise lateral, care formează cu piaţa Palatului Regal un ansamblu urbanistic bine închegat şi logic.



În spatele palatului s-a studiat o grădină, în care printr-o serie de scări se coboară la nivelul străzii Câmpineanu şi de aici, printr-o altă grădină mai îngustă, se face legătura de fapt şi de vedere cu grădina Cişmigiu. Axa acestui aranjament al grădinii cade înclinat pe faţada posterioară a Palatului regal, ceea ce putea fi evitat, dacă autorul n-ar fi voit probabil să reducă exproprierile foarte costisitoare, pe care le-ar fi cerut o asemnea soluţie. În soluţia adoptată terenurile şi clădirile sacrificate aparţin în cea mai mare parte Statului.



Circulaţia în acest proiect în spaţiul limitat de program este bine studiată. Legătura între bd. I. C. Brătianu şi piaţa Palatului este obţinută prin cele două artere înclinate al căror centru vizual îl formează statuia Regelui Carol I. Apoi legătura dintre acelaşi bulevard şi Cişmigiu este rezolvată prin sistematizarea strîzilor Matei Milo, care devine o stradă principală, Ştirbey Vodă şi Câmpineanu, care prin piaţa Valter Mărăcineanu, fie că este agrementată cu prelungirea grădinei Palatului, fie că se clădeşte pe ea Opera Română, se leagă cu Bulevardul prevăzut pe marginea grădinii Cişmigiu ce porneşte din axa Ministerului de Lucrări Publice şi se termină în Bulevardul de centură proiectat de Municipiu, la întretăierea lui cu strada Ştirbey Vodă.

Ordonanţa arhitecturală, cu care se dă volum pieţei palatului este bine studiată stilistic, în special la edificul Fundaţiei, păstrându-se ordonanţa clasică a Palatului Regal. S-ar putea observa chiar că se ţine în mod prea servil de arhitectura acestuia.

Juriul, numit de Minister, a fost compus din d-nii:
Arhitect Spiru Cegăneanu, din partea Colegiului Arhitecţilor,
Arhitect Horia Creangă, din partea Municipiului, suplinit, fiind bolnav, de dl. Arhitect Marcel Pompei,
Prof. Arhitect Ion Davidescu, din partea Comisiunii Superioare de Arhitectură şi Urbanistică,
Prof. Arhitect C. Iotzu, din partea Facultăţii de Arhitectură,
Prof. Arhitect N. Nenciulescu şi
General I. Răşcanu, Primarul Municipiului.

[Revista Arhitectura, 1943/1944, pp.17-19]

8 comentarii:

brebe85 spunea...

Intr-adevar monumental. Desi ar fi disparut cladirea fundatiei, cred ca mi-ar fi placut sa vad asa ceva.

popescu spunea...

interesanta propunerea...personal nu imi place, dar nu conteaza asta :)...mi-ar placea daca ai mai gasi si alte proiecte din concurs...a fost cumva si un proiect modernist?

Raiden spunea...

Curtea din spatele Palatului, transformata in gradina, ar fi fost o versiune mai mica a gradinilor Palatului Sconbrunn din Viena. As fi vrut sa vad asa ceva si terasele coborand spre Cismigiu, in loc de frontul hidos de blocuri de pe str. Campineanu si Sala Palatului!

Nu imi place varianta devierii circulatiei de pe Calea Victoriei in zona Palatului, in vederea conturarii Pietei cu statuia lui Carol I in centru. Mai ales din perspectiva traficului actual, ar fi fost un dezastru.

ADRIAN spunea...

Horia Creanga a si murit la scurt timp din pacate ...

dan spunea...

Ai prezentat pânǎ acum mai multe proiecte de reorganizare a Pieţei Palatului.
Pare greu de crezut azi, în aceastǎ perioadǎ de dezinteres şi hoţie generalizatǎ, cǎ acum 70 de ani, în anii 1942-43, în plin efort de rǎzboi, autoritǎţile şi specialiştii erau preocupate de armonia şi funcţionalitatea oraşului, organizând concursuri cinstite.
Dar peste alţi 70 de ani, vor avea urmaşii noştri motive sǎ vorbeascǎ de bine anii de acum? Dacǎ da, înseamnǎ cǎ mai avem încǎ de asistat la multe demolǎri abuzive şi proiecte groteşti.

armyuser spunea...

@Dan / Concursul de arhitectură (chiar şi cel de idei) este o instituţie dispărută. Acest lucru nu deranjează pe nimeni; se pare că nici măcar breasla profesioniştilor în domeniu nu (mai) are vreun interes în modificarea stării de fapt.

@popescu / Vezi articolul următor, în care D. Marcu îşi dă măsura valorii sale atât de mult apreciate până în 1940.

popescu spunea...

mersi :) acum ma uitam pe solutie...un concurs presupune concurenta, lucru greu de acceptat chiar si de "profesionistii" din domeniu

toni spunea...

gradinile ar fi insemnat foarte mult pentru zona aceea si ar fi fost o idee fericita pentru zilele noastre. Insa in rest, numa' ciudatenii chiar si pentru acele vremuri. Taierea caii victoriei, disparitia cladirii fundatiei si daca vad bine si a celei in care functiona hotel continental...