joi, aprilie 15, 2010

Marele Hotel de pe Bulevard


Grand Hôtel du Boulevard sau Hotel Bulevard, cum este cunoscut mai bine de către bucureşteni, a reuşit de mai multe ori să scape din aria diferitelor planuri de uniformizare a aspectului citadin, fie că este vorba despre planurile de îndreptare a Căii Victoriei din anii 1930, fie că este vorba despre împlinirile arhitecturale majore de la sfârşitul anilor 1950.

Realizare clasică de importanţă majoră a arhitectului Alexandru Orăscu, clădirea care adăposteşte hotelul a fost pusă sub semnul întrebărilor urbaniştilor chiar şi mai târziu, în anii 1970. La vremea respectivă a fost reluată ideea de a rezolva problema ridicată de strangularea Căii Victoriei în dreptul acestui imobil până la două benzi de circulaţie. Soluţia nu era originală şi nici măcar nouă pentru piaţa C.C.A.



"Modificarea funcţiunii la parterul clădirii, pentru realizarea unui portic pietonal care elimină trotuarul, degajând zona carosabilă, va permite crearea a trei fire de circulaţie, încă din prima etapă. În următoarea etapă, va fi posibilă şi crearea firului patru, prin eliminarea similară a trotuarului din dreptul Casei Nifon - monument istoric, la restaurarea căruia este, de asemena, posibilă realizarea unui portic pietonal.

Ambianţa urbană îşi va schimba şi ea caracterul, devenind, din zonă de stricţiune a circulaţiei, o zonă de interes pietonal, ce va integra câteva monumente de valoare, inclusiv Biserica Doamnei, în prezent ascunsă de construcţii parazitare şi rău încadrată arhitectural.

Trebuie să observăm că astfel de rezolvări complexe ale problemelor de reintegrare urbană comportă pentru proiectant dificultăţi serioase, datorită opoziţiei părţilor care trebuie să-şi modifice funcţiunile şi care se pot considera câteodată lezate. De înţelegerea acestora depinde obţinerea acordurilor necesare şi, în ultimă instanţă, succesul reintegrării urbane." [revista Arhitectura, 1976]



Cum s-a pus în armonie ansamblul părţilor şi cum s-a finalizat reintegrarea, se poate vedea în prezent şi se datorează exclusiv declinului sistematic al oraşelor care a urmat anilor 1970.

Biserica Doamnei a fost ascunsă complet, în spatele unui bloc cu pretenţii integratoare la nivel decorativ. Monumentul istoric cu destinaţie de hotel a rămas fără portic, imaginea lui continuând să fie mutilată de calcanele decrepite ale imobilelor din spatele său, ridicate într-o perioadă de speculă imobiliară. În fotografia principală din acest articol, realizată pe la 1960, cu un gest retuşant amuza(n)t, fotoeditorul a înlăturat aceste calcane.







3 comentarii:

APT spunea...

Superba poza, dupa masini e vorba de perioada 1966-70.

dan spunea...

@armyuser
De multa vreme se circula greu in zona aceasta, de mai bine de 150 de ani, e bine ca ai scris despre acest loc.
Inainte de 1850, o gatuitura mai mare era chiar alaturi de viitorul Grand Hotel du Boulevard, intre Consulatul Rusesc (azi blocul de colt cu Str Eforie)si Hanul Dedu de vizavi (azi Palatul Nifon, colt cu Str Doamnei). Doua trasuri abia puteau trece una pe langa cealalta.
Asta n-a fost invatatura de minte si dupa 1860 Hotelul Herdan (viitor "du Boulevard") s-a ridicat exploatand fiecare cm2 al terenului cumparat scump de la boierii Colfescu si Baleanu, la 6m distanta de fosta Casa Greceanu de vizavi (azi blocul de colt cu Bd Elisabeta). Cand, spre 1870, Bd Academiei s-a prelungit pana la Brezoianu, devenind Bd Elisabeta, si cand edilii au inceput sa constientizeze ideea europeana de "trotoir", a aparut o problema noua si perpendiculara pe prima, tot aici, una de aliniere, si din istorica Casa Greceanu a fost "taiata o felie" pt a se alinia pe noul bulevard cu hotelul (care a dat tonul).
Sincer sa fiu, fara a fi specialist in traficul vehiculelor, dar avand respect pt cladirile care poarta in ele istorie, blocul cu Pizza Hut la parter, si care nu este o splendoare arhitectonica, n-ar mai fi trebuit construit pe locul Casei Greceanu. Ar fi ramas acolo un parculet, s-ar fi vazut din nou Biserica Doamnei, iar intersectia s-ar fi descongestionat putin.

armyuser spunea...

@APT / Prima fotografie este publicată în 1960, cu certitudine.

@Dan / Mulţumesc foarte mult pentru toate detaliile cu care ai completat acest articol!
Ridicarea acelui nou bloc a fost făcută în acelaşi "spirit" care va duce la gesturi mult mai brutale în anii 1980. Din fericire, materialele şi manopera folosite la blocul DD au fost de bună calitate şi nu se pot vedea semne majore de degradare.