marți, octombrie 20, 2009

Gara Regală Bucureşti-Băneasa



În anul 1936 Direcţia Generală C.F.R. a hotărât să construiască două gări speciale, una situată în capitală, iar cealaltă la Sinaia, clădiri menite a crea un cadru monumental şi festiv al primirilor Suveranului (M.S. Regele Carol al II-lea), a Membrilor Familiei Regale şi a Şefilor de State în cele două oraşe de Reşedinţă Regală din ţară.

Planul liniilor şi staţiilor de cale ferată în Bucureştii anilor 1930

Casa Dr. Nicolae Minovici la 1905. În apropierea acesteia va fi ridicată Gara Regală Bucureşti-Băneasa

În acest scop, pentru cea dintâi s-a ales un teren situat la extremitatea de nord a Capitalei, în localitatea Băneasa, înainte ca şoseaua Bucureşti-Braşov să fie tăiată de linia Bucureşti-Constanţa. Legătura între această şosea şi gară se face printr-o mică esplanadă, care permite desfăşurarea cortegiilor. Edificarea ei a dat prilejul unui ansamblu feroviar armonizat, împreună cu fântâna Mioriţa şi pasajul inferior de la Mogoşoaia, acesta din urmă fiind tratat în acelaşi stil şi unit în mod coerent cu staţia prin pergole şi ziduri.

Gara regală Bucureşti-Băneasa, vedere dinspre esplanada de acces. Stema Regatului României, în formă medie, realizată în basorelief pe ambele panouri laterale ale imobilului, a fost înlăturată.

Fântâna Mioriţa, situată pe Şoseaua Bucureşti-Braşov în faţa esplanadei Gării Regale. Desenată în 1927 de arh. Octav Doicescu şi decorată cu mozaicuri de sculptoriţa Miliţa Petraşcu. Proiectul jocurilor de apă a fost realizat de către inginerul Dorin Pavel - considerat în prezent ca fiind părintele hidroenergeticii româneşti. Monumentul a fost alterat prin multiple intervenţii ulterioare.

Pasajul rutier pe sub calea ferată spre Constanţa, monument istoric înlocuit în prezent de o construcţie metalică anostă (cunoscut şi sub numele de Podul Mioriţa). Placajul cu travertin şi basoreliefurile cu stemele provinciilor istorice care au format Regatul României au fost distruse.

Gara se compune dintr-un pavilion principal, care constituie staţia de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă, precum şi un peron larg, în parte acoperit, de 70 m lungime, destinat pentru protejare împotriva intemperiilor.




Pavilionul principal, a cărui suprafaţă clădită este de 280 mp, conţine încăperi rezervate pentru persoanele oficiale, precum şi un mare salon de recepţie. Acesta este în acelaşi timp şi holul de trecere spre liniile ferate. Câteva anexe completează staţia: toalete, W.C., camera bagajelor, camera de pază etc.





Construcţia este executată cu schelet de beton armat: faţadele sunt placate cu travertin românesc. Învelitorile sunt în terase, cu scurgerea apelor pluviale către interior. Pardoselile interioare sunt executate din plăci de marmură roz de Ruşchiţa şi marmură neagră de Belgia. Saloanele sunt pardosite cu mochetă în ton neutru.



Clădirea are încălzire cu aer condiţionat. Tuburile conductorilor electrici sunt ascunse în cornişele care servesc iluminatului indirect. Uzina pentru aer condiţionat ca şi pentru prepararea apei calde se află la subsol.



Uşile şi ferestrele clădirii principale sunt de fier acoperit cu foi de metal inoxidabil. Pereţii salonului de recepţie şi ai holului mare sunt acoperiţi cu lambriuri de lemn de trandafir. Celelalte saloane au lambriuri de nuc; câteva panouri sunt rezervate pentru picturi decorative.


Panoul cu pictura decorativă "Regele şi poporul său", realizat de comandorul Dumitru Ştiubei şi pictoriţa Olga Greceanu


Planurile au fost întocmite de către Duiliu Marcu în 1937, în colaborare cu serviciul de arhitectură al C.F.R. Execuţia lucrărilor a fost încredinţată inginerului Mihai Gheorghiu.

Variantă de studiu pentru Gara Regală
Variantă de studiu pentru Gara Regală

[Articolul reproduce texte şi imagini din volumele "1930-1940 - Un deceniu de realizări CFR" - Editura Regiei Autonome CFR, Bucureşti 1940 şi "Arhitectura" - Duiliu Marcu, Editura Tehnică, Bucureşti 1960.]

Articolul este dedicat lui Raiden, lui Cornel şi lui brebe 85.

19 comentarii:

brebe85 spunea...

Nici mie nu mi-ar fi iesit mai bine :))

brebe85 spunea...

LE: Atat de rau imi pare de podul ala... L-au inlocuit cu unul pe care cred ca-l studiaza studentii la constructii in anul 3

Raiden spunea...

@ brebe85 - a fost scandal la vremea cand au fost distruse blazoanele provinciilor la pod acolo, si autoritatile au spus ca au releveuri si ca le vor reface intocmai. S-a vazut cum le-au refacut.

@ armyuser - unde anume este panoul cu Regele?

Intrebarea 2: cele 2 proiecte din final dateaza de dupa 1947? Ca stema cu spice de pe centru asa ar indica, plus ca nu mai e "Gara Regala", ci "Gara speciala".

Hero(dot)com spunea...

E prima data cand aud de existenta sub forma aceea a pasajului inferior Baneasa. In ce perioada a fost demolat si inlocuit cu cel din metal?
Si ca o parare personala ignoranta - ultima varianta de studiu a proiectului garii mi se pare ceva mai monumentala decat ce exista.

armyuser spunea...

@Hero.com / Aici vei găsi mai multe informații referitoare la Podul Miorița și incultura politicienilor.

@Raiden / La 1940 panoul decorativ încă mai exista. Nu am informații despre starea lui în prezent. Foarte posibil să fi fost acoperit într-o manieră brutală. Ceea ce am aflat este că un alt panou decorativ, pentru Gara Regală Nouă din Sinaia, al acelorași autori, s-a păstrat intact.

Cele două proiecte/studiu provin dintr-o lucrare din 1960, la fel ca celelalte fotografii. Nu știu să se fi pus problema refacerii gării după 1947, astfel incât să capete o nouă față. Este puțin probabil ca variantele să fie din regimul socialist. Rămâne varianta ca stema să fi fost o ficțiune sau un simbol a cărui semmnificație s-a pierdut. Cu siguranță nu este stema C.F.R. din acele timpuri.

Beren spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Stefan spunea...

Mai are vreun soi de functionalitate azi? Macar birouri sau ceva similar, adiministratie. Tine de CFR?

Cornel spunea...

Grozav!
Cît am aşteptat articolul ăsta!
Mi-a plăcut Gara asta de cînd mă ştiu. Iar vechiul pod Mioriţa era superb.
Ceauşescu îmbrăcase podul într-un soi de rigips hidos...
Podul era destul de jos faţă de nivelul şoselei. Pe vremea cînd treceau troleibuze pe-acolo, de-abia se strecurau. După 1990 s-a asfaltat şoseaua sănătos şi s-a ridicat cu vreo 20 de centimetri; aşa că, peste noapte s-au buşit o groază de camioane de pod - au fost nevoiţi să mai radă din asfalt...

armyuser spunea...

@Beren / Da, fotografia cu panoul decorativ provine din lucrarea cu realizările C.F.R.

@Ştefan / Da, Gara Regală din articol este staţie C.F. călători (nu şi marfă) operaţională. Nu ştiu câte trenuri mai opresc sau au capătul-destinaţie acolo...

@Raiden / Am verificat încă o dată: fotografiile din lucrarea din 1960 nu prezintă faţada dinspre oraş sau sunt epurate de simbolurile regalităţii; probabil că şi variantele/studiu au fost cosmetizate în ceea ce priveşte stema.

Stefan spunea...

Stiam ca era gara de calatori, ar fi si culmea sa fie si de marfa atata timp cat nu ai nicio posibilitate sa faci conexiunile de transport, in plus ar arata ca un cur, dar la noi asta nu e o problema. Stiam ca pana nu demult era pe ruta aia cu Snagovul, desi cati naiba se mai duc la Snagov cu trenul? O fi acum halta pentru trenul care leaga Gara de Nord de Otopeni? Nu stiam ca mai e functionala.
Cred ca su cu Gara de Obor (sau de Est) ar putea fi facut o povestioara. Arata bine. Din cate stiu, datorita aspectului, acolo se turnau filme.

Cornel spunea...

Gara Băneasa-călători era - demult însă, pe vremea comunismului - staţie de plecare pentru legătura cu Snagovul.
A fost multă vreme staţie pentru trenurile care mergeau dinspre Vestuş ţării înspre Constanţa, şi care astfel nu mai intrau în Gara de Nord.
Nu are cum să fie folosită pentru legătura cu Aeroportul Otopeni - nu e pe magistrala care duce la Urziceni. Culmea-culmilor e că nu a fost folosită ca punct de oprire pentru linia CFR ce leagă Gara de Nord de Gara Obor!!!
Cred - nu sînt sigur - că azi în Gara Băneasa nu mai opreşte nici un tren.

Raiden spunea...

Eu de la Gara Baneasa am plecat intr-o tabara la Navodari prin 1992, parca.

Mircea Ordean spunea...

Sinistru tabloul cu Carol II! Nicolae Ceausescu nu a venit pe loc gol, românii erau antrenaţi în adulaţii - iar Voievodul Culturii era doar aparent superior scorniceşteanului... Amîndoi posedau o vanitate teribilă...

Mircea Ordean spunea...

Să fie prin 1963 m-a dus tata la gara Baneasa. Aveam vreo cinci ani. La linia apropiată peronului se afla o locomotivă cu aburi. Solicitat sau ba, nu mai ştiu, mecanicii m-au ridicat în cabină. Odată revenit musafirul la sol, au tras maneta şuierului maşinii - care m-a speriat binişor.

mishu88 spunea...

Felicitări pentru povestea spusă despre Gara Băneasa! Păcat că trenurile care opresc aici sunt mai mult mărfare decât de călători, dar să sperăm că lucrurile vor merge mai bine în viitor!

Cristi Mocanu spunea...

Foarte bun articolul, ca de altfel tot site-ul. Rugamintea mea ar fi daca aveti cumva si ceva poze/documente legate de ce-i mai sus de podul de cale ferata.
Locuiesc in Baneasa de 32 ani si imi doresc enorm sa vad niste poze cu cartierul vechi. Si aici ma refer la zona dintre podul peste lacul Herastrau si aeroportul Baneasa. Am doar o poza Polaroid facuta cu casa noastra ramasa in picioare dupa demolarile din '80 :-( Multumesc!

Anonim spunea...

FELICITĂRI pentru acest articol!

Alex D spunea...

Foarte tarziu, dar asa s-a nimerit. Iata un articol pe care l-am pozat dintr-un cotidian central (Cuvantul, Curentul, Universul? Nu mai stiu...) referitor la inaugurarea garii pe 9 iunie 1938.

http://saved.im/mtc2mzixotvx/inaugurareagariibaneasa1938-iun-9.html

Unknown spunea...

Buna seara! Stiti cumva unde se află pictura Olgai Greceanu din Gara Baneasa?