joi, iulie 28, 2011

Locuinţe pentru funcţionarii publici


După război, Statul, recunoscând situaţia creată funcţionarilor publici, printr-un tratament inferior nevoilor lor, a căutat mijlocul de a le veni în ajutor cu locuinţe, unele instituţii înlesnindu-le credite, pe termene lungi, spre a-şi face case proprii, iar altele construind case cu apartamente, care să adăpostească pe funcţionari numai în timpul cât funcţionează efectiv.

Ministerul de Finanţe a încercat ambele soluţiuni.

Din experienţa făcută cu împrumuturile cu dobândă de 1% pe 30 de ani s-a dovedit că soluţia de a se acorda credite pentru construcţii de case proprii este riscantă şi defectuoasă, pentru mai multe motive.

Soluţia ca Statul să construiască locuinţe pentru funcţionari rămâne cea mai practică. Prin acest mijloc Statul, proprietar al clădirilor, pune apartamente la dispoziţia funcţionarilor numai atâta timp cât aceştia îi aduc servicii efective, în schimbul chiriei legale şi a unei mici contribuţii pentru întreţinerea imobilului. Cu modul acesta, toate generaţiile de funcţionari vor fi adăpostite în astfel de clădiri, Statul dobândind un permanent mijloc de a-i ajuta, pe toţi, fără deosebire.

Înainte de război, s-au construit case numai cu parter şi case cu parter şi etaj cuprinzând câte o locuinţă, câte două sau câte patru, grupate, toate locuinţele având curte şi grădiniţă, şi deci multă lărgime în jurul casei.

După război, schimbându-se condiţiile economice, s-a căutat gruparea a cât mai multor locuinţe într-o clădire, construindu-se blocuri cu mai multe apartamente.

În anul 1926, Ministru al Finanţelor fiind Vintilă Brătianu, s-a început o asemenea clădire - pe terenul din Piaţa Lahovary no. 1 - pentru funcţionarii Direcţiei Regiei Monopolurilor de Stat, astăzi Casa Autonomă a Monopolurilor şi s-a terminat în 1929, costând suma de 70 milioane lei, fără teren. Suprafaţa clădită este de 1.800 m.p. Construcţia are parter, patru etaje şi mansardă, adăpostind 70 de familii şi 15 funcţionari nefamilişti. Imobilul este prevăzut cu tot confortul modern, încălzire centrală, ascensoare, garaje etc.

Proiectul clădirii a fost alcătuit de arhitectul Lucian Teodosiu, din Serviciul Tehnic al Casei Autonome a Monopolurilor.
AdrianRăzvan și Reptilianul au scris despre acest imobil.

13 comentarii:

Anonim spunea...

Multumesc mult pentru articol, informatiile sunt de mare ajutor. Este o zona destul de bine pitita de ochii trecatorilor si merita prezentata ca atare.

ADRIAN spunea...

Evident ca sunt in posesia planselor de autorizare :)))

brebe85 spunea...

Deci se intra din Piata. Tot timpul m-am intrebat cum se ajunge la cladirea aia :)

Mersi de informatie.

DanielR spunea...

de multa vreme m-am intrebat care e povestea cladirii aleia impozante dar misterios pitite in spatele spitalului oftalmologic

multam pt lamurire

Romulus spunea...

Întotdeauna mi-am dorit să ştiu mai multe despre această clădire. Am fost pentru prima dată acolo anul trecut şi de-atunci mai îndrum prietenii să descopere ansamblul, deşi se intră foarte uşor din piaţă.
Mă întreb cum stă cu rezistenţa la cutremur, deşi, a fost construit foarte bine dacă a rezistat la 2 fără stricăciuni.
Clădirile neoromâneşti de rezidenţiale de mari proporţii mi se par foarte importante pentru istoria arhitecturii la noi.

bavareze spunea...

mi-a atras atentia acea cladire si am explorat-o acum ~15 ani. imi amintesc ca avea niste lifturi foarte foarte mici. nu mai vazusem asa ceva.

Anonim spunea...

Ar fi foarte utile informatii legate de structura de rezistenta si starea complexului. Pentru a intra in detaliu, am posibilitatea sa cumpar un imobil aici, iar din ce am vazut in interior, peretii sunt destul de solizi. In schimb, ceea ce poate parea ciudat sunt grinzile amplasate transversal pe tavane, spre deosebire de imobilele clasice unde se confunda cu usile/holurile/caile de acces.

Anonim spunea...

Eu locuiesc in acest imobil. Are intr-adevar o arhitectura foarte frumoasa atat in exterior, cat si in interior, camerele fiind inalte si interesant compartimentate.

Mai mult, o scara nu seamana cu alta si exista chiar apartamente cu 6 camere.

Trebuie spus ca blocul nu a fost construit pentru functionarii "de rand", ci pentru directorii si sefii din Ministerul Minelor de atunci. La mansarda stateau pe acea vreme menajerele care erau chemate prin sonerie (noi mai avem si acum in sufrageria de atunci respectiva sonerie - nefunctionala, bineinteles).

In legatura cu rezistenta la cutremur, nu am emotii deloc. In primul rand grinzile sunt multe si solide, indicand o structura bine pusa la punct. In al doilea rand, (conform unui prieten care a studiat la Facultatea de Constructii) datorita formei blocului undele se disipa egal si nu il "zdruncina" la fel cum ar "zdruncina" un imobil tip turn. In al treilea si ultimul rand, blocul a trecut neafectat prin cutremurul din '40, iar in '77 a fost afectat doar un perete exterior al unei scari (fara a fi atinsa in vreun fel structura de rezistenta).

sandman spunea...

Citesc articolul si ma minunez: 1926-incalzire centrala, lift si garaje? Pai hotii de acum ar trebui sa ia exemplu cum rezolvau pe timpul ala problemele!

Yahoo spunea...

Sunt niste blocuri foarte interesante si in dorobanti,la intesrctia washington cu londra .La fel ca si acesta,sunt cam la fel de inalte,apartamente mari cu tavane inalte,cu garaje ...Asa ar trebui facute si acum blocurile.

Ana Irina spunea...

Poate ar trebui mentionata undeva si sursa de unde este preluat acest articol, si anume cartea Locuinta in Romania - Locuinte pentru functionarii Ministerului de Finante, autor Prof. Arh. Statie Ciortan.

armyuser spunea...

@Ana Irina / Sursa articolului este o ediţie interbelică a revistei "Urbanismul". Aveţi mai multe informaţii despre lucrarea d-lui Ciortan?

Ana Irina spunea...

cartea se gaseste pe site-ul www.dacoromanica.ro Se numeste "Locuinta in Romania", si sunt mai multe texte printre care si acesta. Probabil ca acelasi text a fost publicat si in revista Urbanismul. Cei interesati pot gasi multe carti faine pe acest site.