Ca fost angajat la Timpuri Noi mie nu-mi vine să plîng. Din nou nu crîcnesc, nu icnesc, ca în faţa unei imprescriptibile fantasmagorii din viaţa fiecăruia. Nu o demolez. Asta am vrut s-o ştiţi, azi-dimineaţă, cînd ninge cu acea intensitate care te îndeamnă să ceri iubitei să te înveţe filozofie. Mîine dimineaţă, dacă nu mai ninge, iau un taxi şi mă duc să văd acel loc, azi, viran.
Radu Cosașu
în Dilema de aici.
17 comentarii:
Ce poze misto ai pus! De unde le ai?
Se faceau locomotive la Lematre?
Misto de tot!!!!
Super poze!!
Ala e Podul Lemaitre (Timpuri Noi) original??
Mie nu prea imi pare a fi cel "original". Ala se chema Vasile Alecsandri... Desi poate e precursorul lui, pe care trecea calea ferata de pe Lanariei spre Lemaitre...
Articolul lui Radu Cosasu are (sau nu) legatura cu uzina Timpuri Noi, in schimb fotografiile pe care le-ai postat tu sunt extraordinare!
Din ce an sunt pozele? Anii '20?
radu, Raiden, dan / Fotografiile sunt realizate după un mic album, care conţine doar fotografii legate de uzinele Lemaitre. Albumul nu conţine nici un fel de text explicativ însoţitor.
Anul probabil de realizare a fotografiilor, aşa cum a fost el estimat de către depozitarul albumului, este 18xx.
Pe unde trecea acea cale ferata pentru a ajunge la fabrica? Care a fost traseul initial?
Pai cred ca venea de la Filaret, in orice caz sigur trecea pe Lanariei.
E pe undeva o harta veche si arata chestia asta... Gata, am gasit-o, da'nu mai stiu de la cine am downloadat-o...
Da, cobora de la Filaret, o lua pe Candiano-Popescu si apoi la stanga pe Lanariei pe langa Biserica Manu Cavafu si tot inainte pana in Lemetru. Si trecea peste un pod peste Dambovita.
Of course, pe vremea aia nu exista Magistrala... Din pacate nu mai stiu de cand e harta. In 1926 insa sigur nu mai exista calea ferata (conform altei harti, publicata in 1926, evident).
pozele nu pot fi din 18xx pentru ca in ultimul cadru se vede in fundal cupola palatului camerei deputatilor deci poza este ulterioara 1907. mi s-a parut haioasa caci in cadru pare ca s-ar profila umbra fotografului langa o camera cu burduf ...
uite harta:
http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/01/o-harta-a-bucurestiului-interbelic/
Din pacate la ora asta nu mai vad anul publicarii...
Multumesc pentru informatii!
A doua fotografie mi se pare cea mai fascinantă. Ea readuce imaginea epocii maşiniste, ilustrând o secţie de prelucrări mecanice la rece, cu maşini rotative, antrenate prin curele de piele de la un sistem de axe. Axele preiau cuplul motor de la un grup motor unic, probabil o maşină cu aburi sau un motor Diesel. Aceasta înseamnă că la vremea respectivă încă nu exista energie electrică disponibilă la un nivel de putere industrial.
În prima fotografie, prezenţa unor locomotive cu abur de un anumit tip ar putea ajuta la datarea mai precisă a anului realizării acesteia.
În ultima fotografie, - aşa cum bine a observat Adrian - autorul a realizat şi un autoportret, cuprinzănd în câmpul optic orientat spre nord propria umbră, desenată probabil în jurul prânzului. Camera cu burduf este montată pe un vagon aflat într-o zonă în care se află un fascicul de câteva linii ferate.
Prima oară cînd am auzit-o pe bunica mea că se duce la "Lemetru" am întrebat-o "ce-i ăla sau cine-i lemetru". Abia acum am înţeles ce vroia să zică ...
Fotografia este cu siguranta anterioara anulor 1920-1921, deci o datare aproximativa ar fi undeva intre anii 1907 - 1920/21. La Lemaitre nu se fabricau locomotive, ci doar se realizau anumite operatiuni de intretinere, de revizie. Romania nu producea locomotive inainte de marea Unire, atunci cand Uzinele si Domeniile Resita au devenit romanesti. Din 1920-1921, mentenanta locomotivelor se facea in atelierele lui Nicolae Malaxa, care erau atunci inca la inceput. Malaxa va incepe si el sa produca locomotive in 1928.
Prima poza as zice ca e facuta undeva dupa 1919.La standul 12 este o locomotiva care as zice ca e un CFR 324.Locomotivele de acest tip sunt de provenitenta MAV si au ajuns la CFR dupa 1918 ( o parte sunt cele ramase in Ardeal dupa 1 dec. 1918, o parte sunt captura de razboi - cel 1919).
mai... aveti si nu aveti dreptate. acest proces se numeste dezvoltare... nu ai cum sa pastrezi toate fostele fabrici si uzine pe motiv ca sunt monument istoric intr-o capitala in continua dezvoltare... e nevoie de spatiul ala pentru blocuri turn, pentru birouri, pentru alte uzine, pentru magazine, case sau drumuri. nu poti sa pui pancarte cu monument istoric pe fiecare uzina sau piata matache, da-o-ncolo de treaba... in ritmul asta o sa tinem toate maghernitele si casele derapanate pe motiv ca au fost construite acum 100 sau 200 de ani. intr-o tara ca statele unite, e de inteles asa ceva, aia au o istorie de 500 de ani... dar in romania, care se lauda cu 2 mii de ani de existenta?
Am rugamintea sa-mi comunicati cum as putea sa va scriu pe email. Ma inteseaza, in mod special, sursa unei fotografii, din motive personale.
Multumesc!
Trimiteți un comentariu