sâmbătă, iunie 05, 2010

Mac Constantinescu şi reliefurile sale



Mulţumit de colaborarea cu sculptorul Mac Constantinescu de la pavilioanele româneşti din cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1937) şi cea de la New York (1939), arhitectul Duiliu Marcu i-a încredinţat sculptura decorativă de pe faţada Ministerului de Externe proiectat de el. Pe suprafeţele de la extremităţile faţadei principale au fost plasate două basoreliefuri din marmură albă de Carrara. Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură au fost donate de Floria Capsali - soţia artistului - Muzeului de istorie din Tulcea.

Ambele reliefuri se îngemănează compoziţional într-o imagine unitară, întrucât personajele în atitudini solemne şi elementele decorative care le însoţesc constituie un ansamblu bine echilibrat şi armonios ritmat. Textele însoţitoare în limba latină au fost concepute de istoricul Dimitrie Pippidi. Prin forma literei, mărimea ei variată şi plasarea diversă dar integrându-se în compoziţii, textele contribuie fericit la euritmia generală a formelor, permiţând prin lectura lor o lentă privire a fiecărui grup, personaj sau element vegetal în parte. În schimb, sensul şi legătura generală a textelor în interdependenţa lor este greu de sesizat, alegoriile rămân din această cauză puţin înţelese chiar de un privitor avizat.

Fiecare scenă este alcătuită pe trei registre, reunind mai multe grupuri şi personaje; în partea de sus, pe primul registru al fiecărei lucrări planează într-un zbor lin pe orizontală o femeie înaripată (un geniu) bogat înveşmântată. Registrul median şi cel de jos (al treilea) au în stânga şi dreapta lucrării câte un personaj sau un grup, iar în mijloc, de la bază până ceva mai sus de centrul compoziţiei, un personaj feminin extrem de alungit, ce constituie axul şi domină vizual ansamblul. Unul din aceste personaje feminine o reprezintă pe muza Clio, cealaltă pe Urania, cum ne lămuresc inscripţiile însoţitoare, fiicele Mnemosynei (Memoria) şi ale lui Zeus, muză care are menirea, împreună cu alte şapte surori, să cânte adevărul.



Panoul cu muza Clio, care prezidează Istoria, se referă la evenimentele petrecute pe teritoriul patriei. Scena înfăţişând pe cei doi soldaţi romani din stânga jos (celui de-al doilea de abia i se distinge profilul) cu inscripția Pro finibus patriae, doreşte să amintească de cucerirea Daciei de către romani, iar scena pandant, înfăţişând o familie (bărbat, femeie şi copil), cu inscripţia Pax, vremurile convieţuirii paşnice dintre daci și romani. Zeul Mercur plasat pe registrul doi în stânga, deaspra muzei Clio, fac aluzie la comerţul şi prosperitatea de pe aceste meleaguri, pe când cuplul din stânga ne aminteşte despre meşteşugurile profesate de aceştia. Agricultura și Pomicultura - cum ne face cunoscut inscripţia însoţitoare: Agresta. Inscripţia Terra marique, care se află deasupra acestor scene ne vorbeşte despre viața fericită a locuitorilor patriei vegheată ocrotitor de personajul feminin care planează deasupra lor cu o torţă şi inscripţia Lux.



Cealaltă compoziţie având la centru pe Urania, zeița care prezidează Astronomia, are, în primul registru din stânga jos, două personaje feminine, încoronate, ţinându-se între ele cu ambele mâini, având inscripţia Foedus. Grupul din dreapta înfăţişează doi bărbaţi maturi discutând calm, poate un dac şi un roman, iar textul ne dezvăluie tâlcul scenei: Tractatus. În registrul median, în stânga, un bărbat, ţinând o daltă în mâna stângă şi un ciocan în mâna dreaptă, lucrează la realizarea unei aripi simbolizând zborul, are în faţă pe zeul Apollo, adică inspiraţia artistică, care ţine în mână o coroană de lauri urmând să-l încoroneze pe acest constructor ingenios. Inscripţia Ingenio et arte, care se află deasupra grupuri ne lămureşte despre semnificaţia scenelor - Inventivitatea şi Arta. Sus, personajul feminin care pluteşte ţine în mâini un corn al abundenţei simbolizând bunăstarea, belşugul aşa cum specifică şi inscripţia: Abundentia.

[Textul aparţine domnului Petre Oprea, istoric de artă, şi a apărut în revista Arhitectura nr. 5-6/1989]

Un colaj cu rozetele decorative desenate de Mac Constantinescu şi plasate în interiorul porticului Ministerului Afacerilor Externe. Fotografiile au fost realizate de către prietenul nostru, Bogdan. Una dintre rozete a fost martelată pentru a face dispărută o simbolistică cu trimitere la regimul comunist din România.

O fotografie ce ilustrează machetele basoreliefurilor aflate în prezent la intrarea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea.

8 comentarii:

Raiden spunea...

Rozeta martelata infatisa stema RSR, de aceea a fost distrusa.

armyuser spunea...

@Raiden / Abia acum mi-am dat seama de asemănarea conturului rămas martor după martelare... Mă întreb ce o fi fost desenat pe această rozeta în proiectul iniţial?

dan spunea...

Articolul istoricului şi criticului de artǎ Petre Oprea este interesant, dar are câteva hibe, pe care ţi le semnalez.
Din fraza “Unul dintre aceste personaje .....” nu se înţelege mai nimic, chiar cu bunǎvoinţǎ. “Unul dintre aceste personaje ... , cealaltǎ [poate celǎlalt] pe Urania, ... fiicele Mnemosynei ... muzǎ [Mnemosina nu a fost ea însǎşi o muzǎ, ci mama muzelor] care are menirea, împreunǎ cu alte şapte surori [despre cine e vorba? oricum o singurǎ persoanǎ adunatǎ cu alte şapte nu poate sǎ dea nouǎ!!!].

Autorul are nişte probleme şi cu limba latinǎ, dar şi cu mitologia anticǎ.
Dacǎ foloseşti personaje din mitologia greacǎ (Clio, Urania, Zeus etc.) trebuie sǎ fii consecvent şi nu te apuci sǎ pui alǎturi un zeu roman, pe Mercur, ci trebuie sǎ foloseşti corespondentul lui grecesc, adicǎ pe Hermes.
“Pro finibus patriae” nu are legǎturǎ cu cucerirea romanǎ, ci înseamnǎ “pânǎ la frontierele ţǎrii”, iar “Terra marique”, care se mai scrie şi “terra mari que” nu se referǎ la nicio viaţǎ fericitǎ a cuiva, ci înseamnǎ în latinǎ “pe tot cuprinsul”, adicǎ împreunǎ cele douǎ expresii se traduc “pe tot întinsul ţǎrii, cu pǎmânt şi cu ape, pânǎ la hotare ...”.
Expresia “Ingenio et arte” se traduce mai bine prin “putere creatoare şi meşteşuguri”.
“Abundentia” semnificatǎ de Cornul Abundenţei al caprei Almateea este mai clar vizibil în cea de-a doua rozetǎ (penultima imagine).

armyuser spunea...

@Dan / Mulţumim pentru comentarii, precizări şi clarificări. Nu a fost în intenţia mea să-l pun la zid pe autorul articolului :).

Stefan spunea...

"Unul din aceste personaje feminine o reprezintă pe muza Clio, cealaltă pe Urania, cum ne lămuresc inscripţiile însoţitoare, fiicele Mnemosynei (Memoria) şi ale lui Zeus, muză care are menirea, împreună cu alte şapte surori, să cânte adevărul."

Unul dintre personajele feminine este Clio. Celalalt personaj este Urania - asa cum ne lamuresc inscriptiile. (el a zis CEALALTA si de aici, poate, o confuzie).
Clio si Urania sunt fiicele Mnemosynei si ale lui Zeus. Daca eliminam partea cu "fiicele lui...." o sa iasa asa:

"... CELALAT (!) PE URANIA, MUZA CARE ARE MENIREA, IMPREUNA CU..."

Dupa Zeus este virgula, referirea facandu-se, clar, la Urania. Despre Urania zice ca are menirea, impreuna cu ALTE 7 surori (nu CELE 7 surori) sa cante adevarul. Eu inteleg ca din cele 9 numai 8 canta adevarul. :)

Teo spunea...

Nu inteleg de ce a fost martelata stema Romaniei din perioada comunista. Daca am fi fost maturi, ne asumam istoria noastra cu bune si rele. Stema respectiva reprezenta pana la urma bogatia acestei tari: spicele-agricultura, muntii-aurul, sonda-petrolul, brazii, apele...
Dar de ce sa le mai afisam daca oricum nu mai sunt ale noastre.

armyuser spunea...

@ Teo / Reliefurile rotunde datorate lui Mac Constantinescu au fost reamplasate în partea de sus a zidului porticului ; la ele au fost adăugate câteva noi reliefuri de sorginte socialistă, de aceleaşi dimensiuni, formând o nouă serie tematică.

Stema României comuniste este singura care ieşea (în mod negativ) din ritmul celor două categorii de reliefuri, prin faptul că stemele dictate de Uniunea Sovietică nu au nici o legătură cu ştiinţa heraldicii.

Eu nu înţeleg de ce această stemă inspicată martelată nu a fost înlocuită cu un alt element decorativ care să continue cea de-a doua serie tematică.

Teo spunea...

@armyuser. Multumesc pentru lamuriri.