Prezintă o soluţie cu laturile pieţei în prelungirea laturilor Palatului Regal. Închiderea Pieţei se face în arc de cerc cu clădirea Fundaţiei Regelui Carol I, ale cărei aripi răsfrânte continuă laturile înclinate ale Palatului. În axa pieţei pe acest cerc, prevede o monumentală arcadă de circulaţie care ocupă toată înălţimea clădirii Fundaţiei, dar întrerupe legăturile de comunicaţie între cele două corpuri presupuse ale Fundaţiei.
Circulaţia în faţa Ministerului de Interne - Atheneu, o prevede în spatele Fundaţiei. Din această cauză n-a putut da clădirii respective o adâncime mai mare ca 22 m., iar aripilor răsfrânte 30 m., dimensiuni în care se vor putea satisface cu greutate necesităţile unei asemenea instituţii. O eventuală lărgire nu se poate realiza decât spre piaţă şi atunci s-ar ajunge la o piaţă de dimensiuni prea restrânse faţă de volumul construcţiilor care o limitează.
Soluţia acestui proiect mai păcătuieşte prin faptul că dă Fundaţiei un front atât de lung şi înalt încât devine clădirea cea mai importantă, Palatul Regal trecând pe planul al doilea, ceea ce contravine condiţiilor exprese ale programului.
Pentru circulaţie, lărgeşte exagerat Cale Victoriei de la Biserica Creţulescu până la Ateneu spre a obţine pe acest traseu o dublă circulaţie în acelaşi sens. Defectul acestei soluţii pentru circulaţie este dublu:
1. Se taie piaţa pe un spaţiu prea larg, lăsându-se o mică suprafaţă pentru pietoni, iar în caz de aglomeraţii festive, sau spectatorii vor fi separaţi prin circulaţie, sau circulaţia va trebui oprită temporar provocând perturbaţii în circulaţia cartierului.
2. Lărgirea exagerată a Căii Victoriei anulează posibilitatea de a masca aripile extreme disimetrice ale Palatului.
Legătura grădinii Palatului cu Cişmigiul se face direct mergând până în strada Câmpineanu pe planuri diferite trecând circulaţia acestei străzi pe dededubt, iar de aici în pantă până la nivelul Cişmigiului. Soluţia aceasta a unei treceri de nivel aducând grădina palatului până în actuala piaţă Valter Mărăcineanu, dând o diferenţă de nivel cam de 13 m. şi de aici până la Cişmigiu nefiind decât 150 m. va da unghi de vedere care va acoperi palatul pe o bună porţiune. Palatul nu poate fi văzut şi pus în valoare decât printr-o succesiune de planuri care să ajungă la nivelul străzii Cămpineanu, de unde să se meargă până în Cişmigiu.
În felul în care a fost tratată problema, cele două clădiri importante, pentru care găseşte loc spre Cişmigiu, de ambele părţi ale prelungirii grădinii Palatului, vor părea ca îngropate din cauza rampelor proiectate.
Ca încheiere, un proiect meritoriu, însă care rezolvă nefericit multe din problemele puse de programul concursului.
***
În urma concursului, premiul III de 5000.000lei la a fost acordat proiectului cu motto Minerva, realizat de arhitecţi D. Marcu şi M. Ricci.
[Revista Arhitectura, 1943/1944, pp.17-20]
5 comentarii:
D. Marcu observ ca avea o "obsesie" pentru porticurile cu arcarde :). Personal mi se pare ca izoleaza piata inutil
Ce am observat eu in planurile propuse este trasarea unui bulevard ce se suprapune cu strada George Enescu de azi si parca un pic si Berthelot. Era vorba de un nou bulevard? Ce urma sa lege sau cui sa dea perspective?
@hero.com / Sper să ating subiectul acelui bulevard puţin mai târziu, pentru că - deşi nerealizat - a lăsat câteva urme în imaginea de astăzi a Bucureştilor.
este vorba cumva de bulevardul care trebuia sa ajunga la Obor?
La modul ideal ar fi trebuit:
- sa se reconstruiasca intocmai palatul regal, asa cum era el inainte de incendiu
- cladirile ce flancau fundatia lui Carol 1 sa nu fie demolate
- Calea Victoriei sa fie desemnata zona pietonala sau cu acces auto restrans, iar traficul sa fie preluat de actualul Magheru si de o largire a strazii Buzesti spre piata Victoriei
Trimiteți un comentariu