sâmbătă, decembrie 31, 2011

Telefonic


La mulţi ani tuturor cititorilor noştri, colegilor şi mai ales prietenilor pasionaţi de urbanizarea Bucureştilor : Andrei, Adrian, HM, Raiden și echipa lui de rezistenți, Vlahul, Baciu, Radu, Radu şi Ştefan, Alex, Mihai, precum și tuturor celor care iubesc Bucureștii noștri, așa cum îi cunoaștem.



miercuri, decembrie 21, 2011

Domul şi Cimitirul


Proiectul premiat - al arhitecţilor Nicolae şi Viorica Nedelescu - sobru şi de o nobilă ţinută, prevede degajarea mormântului Eroului Necunoscut printr-o vastă piaţă de onoare care să permită desfăşurarea de cortegii, ceremonii şi parăzi.

Acest spaţiu este legat de restul parcului prin două alei largi cu uşoare pante şi scări monumentale de frumoase proporţii. Printr-o arcadă amplă, se intră din piaţa de onoare în cripta cu galerii tăcute ce va adăposti, pentru odihna veşnică, osemintele sfinte ale eroilor. Întreaga compoziţie este dominată de o capelă dom comemorativ într-o arhitectură bizantină stilizată cu multă pricepere. (14 iulie 1943)

---

În toată ţara, în oraşe şi sate, în Capitală ori în depărtatele cătune neştiute, pretutindeni românii şi-au plecat genunchii în semn de rugăciune evocând memoria luptătorilor care şi-au dat sângele şi şi-au jertfit viaţa, spre a apăra ogorul, căminul, libertatea şi existenţa neamului întreg.

Prima solemnitate s-a desfăşurat la mormântul Eroului Necunoscut, din parcul Carol, pe locul unde se va ridica cimitirul şi Domul eroilor neamului. O placardă mare poartă ca inscripţie deviza ce călăuzeşte această lucrare şi pe care Mareşalul Conducător a proclamat-o acum un an : "Să adunăm acum toţi eroii noştri, căzuţi dincolo de Prut şi de Nistru, pentru cruce şi pentru lege, pentru patrie şi pentru onoare, pentru pământuri şi pentru dreptate".

Toate împlinirile neamului se datoresc eroilor săi şi de aceea osemintele lor trebuiesc aşezate în locul cel mai înalt, în inima Capitalei, pentru că fiii ţării să-i cinstească. Eroul Necunoscut trebuie să-şi trăiască viaţa sa de veci în mijlocul camarazilor săi şi în mijlocul stindardelor patriei. Într-un cimitir simbolic, în mijlocul unui parc naţional, vom aduna osemintele celor căzuţi pentru independenţă, pentru întregire şi dezrobire şi vom înscrie aici numele marilor bătălii din istoria neamului. (col. Gh. Crăiniceanu, directorul Casei Oştirii, 5 iunie 1943)

---

Ieri după amiază, la ora 18, a avut loc în sala mare de expoziţii a Academiei de arhitectură din Capitală, solemnitatea deschiderii plicurilor ce conţineau numele premianţilor concursului de anteproiecte pentru monumentala clădire ce urmează a se ridica, dn dorinţa Domnului Mareşal Conducător, în cinstea eroilor neamului, în Parcul Carol I.

Selecţionarea a fost făcută de un juriu prezidat de d. general Pantazi, ministrul apărării naţionale şi compus din d-nii prof. arhitecţi Petre Antonescu, membru al Academiei Române, Constantin Iotzu, decanul facultăţii de arhitectură din Bucureşti, I. Davidescu, Mănescu, precum şi d-nii general Alex. Stănescu, directorul domeniilor militare din M.A.N. şi colonel în rezervă Gh. Crăiniceanu, directorul Casei Oştirii, secretar fiind d. T. Evolceanu, arhitect şef în M.A.N.

După un studiu amănunţit al celor 37 de anteproiecte ale concurenţilor, juriul a decernat următoarele premii şi menţiuni :

Premiul I proiectului cu motto "Crinul" al arhitecţilor Nicolae şi Viorica Nedelescu
Premiul al II-lea cu motto "Arcaşul" al arhitecţilor Mircea Sfetescu şi Valentin Iorga, construcţie severă în piatră, de o simplitate remarcabilă,
Premiul al III-lea proiectului cu motto "Ad gloriam", al arhitectului Popov, pentru o compoziţie armonioasă în piatră şi cărămidă.

Au avut deasemenea menţiuni proiectele cu motto : "Crucea în cerc", "Crucea a învins", "Scutul cu trei coloane" şi "M. şi G." ale arhitecţilor : Nicolae şi Petre Georgescu, Nicolae şi Viorica Nedelescu (un al doilea proiect), Margareta Traianescu, Gh. Hammerle şi Gheorghe Popov, care au un mai pronunţat caracter de arhitectură religioasă. Juriul a mai recomandat cu menţiuni speciale pentru înalta valoare artistică proiectele cu motto "Memento" (arh. T. Niga) şi "In hoc signo vinces" (arh. Al. Zamfiropol) cu o menţiune specială.

Proiectul arh. Niga prezintă un dom zvelt acoperit cu basoreliefuri comemorative, dom în interiorul căruia urma să fie aşezat mormântul Eroului Necunoscut, modificare neprecizată în programul concursului.

Proiectul arh. Zamfiropol, de asemenea printr-o interpretare mai largă a programului înfăţişează un impunător arc de triumf sub care mormântul Eroului Necunoscut devine centrul compoziţiei. Construcţia masivă şi severă exprimă cu tărie caracterul militar şi eroic al monumentului.

Nivelul artistic al lucrărilor premiate şi numărul mare al proiectelor depuse au arătat dragostea şi înţelegerea arhitecţilor români pentru cinstirea eroilor neamului. (26 iunie 1943)

---

Ministerul Apărării Naţionale a obţinut aprobarea Domnului Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, de a se construi Cimitirul eroilor din războaiele 1877-1916 şi actual în Parcul Carol I, unde până în prezent a fost situat Muzeul Militar. În acest scop se instituie un concurs public de anteproiecte de principiu între arhitecţi şi diplomaţi făcând parte din colegiul arhitecţilor din România.

Programul concursului cuprinde următoarele puncte :
1. Clădirea osuarului, având în subsol compartimente pentru minimum 9000 de casete iar deasupra o capelă Dom comemorativă.
2. O piaţă de onoare în care se va aşeza mormântul Eroului Necunoscut.
3. O şosea în faţă servind pentru defilarea trupelor (12-14 metri liniari).
Stilul se lasă la aprecierea concurenţilor, căutându-se ca aspectul general să fie cât mai monumental, având în vedere scopul pios şi mare pentru care se destină această clădire.

Se vor acorda următoarele premii şi menţiuni : premiul I de 500.000 lei, premiul II de 400.000 lei, premiul III de 300.000 lei şi trei menţiuni a câte 100.000 lei. Atât proiectele premiate, cât şi cele cu menţiuni devin proprietatea M.A.N., care îşi rezervă dreptul de a le utiliza, adapta sau compila după cum va crede de cuviinţă pentru realizarea clădirii proiectate, fără drept de autor pentru premiaţi. Se acordă concurenţilor un termen de 30 de zile, adică la 13 iunie 1943.

---

[Nicolae Nedelescu a colaborat la proiectul pentru un pavilion expoziţional românesc cu arh. Nicolae Cucu, autor al Monumentului eroilor inaugurat abia în anul 1963 n.n.]

joi, decembrie 15, 2011

O femeie, un palat


La sfârşitul lui iunie 1943 au fost făcute publice rezultatele concursului de anteproiecte pentru edificiul închinat Eroilor Neamului din Parcul Carol I. Premiul I a recompensat proiectul arhitecţilor Viorica şi Nicolae Nedelescu, iar premiul II a revenit arhitecţilor Mircea Sfetescu şi Valentin Iorga. Relatările bombastice din ziarele timpului pe tema acestui edificiu n-ar fi trebuit să-i inducă în eroare pe cetăţeni.

În culise se trăgeau sforile unei vaste afaceri. Sculptorul Ion Vlasiu se afla în preajma mareşalului Ion Antonescu, la al cărui bust lucra, când Veturia Goga a năvălit în şedinţa de poză, solicitându-i conducătorului statului să aprobe declanşarea urgentă a lucrărilor preconizate.

Ales din 38 de anteproiecte prezentate, cel premiat, "sobru şi de o nobilă ţinută, prevedea degrevarea Mormântului Soldatului Necunoscut printr-o vastă piaţă de onoare, care să permită desfăşurarea de cortegii, ceremonii şi parăzi". Şi mareşalul a semnat, neştiind că astfel condamna la dispariţie importante edificii bucureştene.

În timp ce Ion Antonescu inspecta unităţile militare de pe frontul de Răsărit, pe baza semnăturii obţinute de Veturia Goga a fost demolat în grabă, prin dinamitare, Muzeul Militar Naţional. Aşa a dispărut şi fresca începută de Alexandru Ciucurencu [marea frescă a războiului, la care a colaborat cu pictorii Dem. Iordache şi Gheorghe Vânătoru, pe schiţele pictorului Gheorghe Labiu n.n.].

Apoi, cursul nefast al evenimentelor a împiedicat realizarea pieţei din jurul Mormântului Soldatului Necunoscut. Rămas izolat după război, pe un fundal de ruine, a fost şters din peisajul Parcului Carol I şi memorialul ostaşilor căzuţi în primul război mondial. Bilanţul proiectului a devenit astfel catastrofal.


[Mihai Pelin, Deceniul prăbuşirilor (1940-1950), Compania, 2005]

miercuri, decembrie 07, 2011

Muzeul din Palatul Artelor


Încă de pe la sfârşitul secolului trecut s-a încercat a se organiza muzee militare la Arsenalul şi Pirotehnia Armatei, dar abia la expoziţia din 1906, cu ocazia jubileului de patruzeci de ani de domnie a Regelui Carol I, s-a înjghebat o secţiune militară mai completă.

În anul 1914 s-a hotărât chiar înfiinţarea unei secţiuni militare, pe lângă Muzeul Naţional de la Şoseaua Kiseleff, care să cuprindă atât piesele adunate la Arsenalul Armatei, cât şi multe altele primite de la diferiţi donatori. Însă, la evacuarea Bucureştilor, în toamna anului 1916, toate aceste piese au fost transportate la Odesa, de unde nu s-au mai înapoiat.

În anul 1919 s-a înfiinţat cu ordinul nr. 5.150 al Ministerului de Război, o secţie militară pe lângă expoziţia organizată de Liga Culturală Română în şcoala primară din strada Clemenţei din Bucureşti.

După terminarea expoziţiei, obiectele, expuse până atunci în aceasta secţie militară, au fost amenajate în clădirea numită Palatul Artelor din Parcul Carol I, care a fost cedat în acest scop Ministerului de Război de către Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, prin înaltul decret nr. 4836/1919.

În anul 1923, cu înaltul decret nr. 6064, s-au pus definitiv, bazele Muzeului Militar Naţional, hotărându-se şi întocmirea unui regulament de conducere, administrare şi funcţionare. În anul 1924, cu înaltul decret nr. 915, se aprobă primul regulament provizoriu al Muzeului Militar.

În sfârşit, în anul 1928, cu înaltul decret nr. 1307, a apărut primul regulament al Muzeului Militar, înlocuind astfel pe cel anterior, care era provizoriu. La 1 aprilie 1937 apare legea de organizare şi funcţionare a Muzeului Militar Naţional şi regionalele sale.

Palatul, care serveşte astăzi de muzeu militar, a fost construit odată cu celelalte clădiri din Parcul Carol I, cu ocazia expoziţiei ce a avut loc în anul 1906 în acest parc.

Planul general al parcului, precum şi al construcţiilor ridicate în interiorul său, a fost conceput de francezul Redont, distins arhitect peisagist. Cel mai frumos palat dintre cele ridicate în Parcul Carol I a fost acela al Palatului Artelor, operă a inginerilor Grant şi Perlasca, care, atât pe timpul expoziţiei din 1906, cât şi ulterior, a servit ca muzeu de arte frumoase. După războiul de întregire a neamului, acest palat a fost transformat în muzeu militar.


Clădirea muzeului are parter cu două aripi laterale şi etaj. În faţa clădirii muzeului, pe prima terasă, se află mormântul Soldatului Necunoscut, executat din marmură bogat sculptată, având motive luate după modelul care se obişnuia a se întrebuinţa în trecut pentru mormintele voievozilor noştri, îndeosebi din vremea lui Constantin Brâncoveanu. Piatra care serveşte de acoperământ mormântului poartă o inscripţie care aminteşte eroismul şi sacrificiul soldatului român. La căpătâiul Soldatului Necunoscut se află o cruce tot de marmură şi o candelă a cărei flacără arde continuu.

De jur împrejurul clădirii sunt expuse tunuri care au servit armatei în timpul războiului, precum şi un mare număr din cele capturate de la inamic.

În faţa muzeului, pe aceeaşi terasă pe care se află mormântul Soldatului Necunoscut, sunt aşezate metopele originale ale monumentului de la Adamclisi. Acest monument a fost ridicat în Dobrogea în anii 108-111 d. Cr., pentru a eterniza victoriile soldaţilor romani în luptele cu dacii.


[Călăuza Muzeului Militar Naţional, anii 1930]

Palatul Artelor a fost desenat de arh. Şt. Burcuş şi arh. Victor Ştefănescu.