joi, martie 10, 2011

Căminul măturătorilor



Sectorul III albastru are o populaţie de 159.656 locuitori, la care corespunde o suprafaţă de 161 ha. de proprietăţi clădite. Pentru o cât mai rapidă şi sistematică ridicare a gunoaielor menajere, fiecare canton are repartizată o maşină, o cotigă sau un furgon.





În afară de acest mod de strângere al gunoaielor, primăria mai practică sistemul "Milano", cu tendinţa de generalizare în întregul sector. Potrivit acestui sistem, locatarii diferitelor imobile depozitează gunoaiele în cutii de formă cilindircă, ermetic închise, care odată umplute, sunt ridicate de maşinile speciale ale primăriei, pentru a fi înlocuite cu alte cutii goale şi dezinfectate.

Pentru consideraţiunile pe care le-am arătat la curăţirea străzilor, cantitatea de gunoi menajer creşte, de asemenea, în cursul unui an, în lunile septembrie-octombrie.



Gunoaiele ridicate de la particulari precum şi cele adunate pe căile publice sunt descărcate la rampa de gunoi din Valea Plângerii. În medie, s-a descărcat anual cantitatea de 179.595 tone gunoi.

Pe măsură ce taluzul sus menţionatei văi s-a ridicat şi s-a consolidat, a fost pavat pentru a permite accesul autocamioanelor, furgoanelor şi căruţelor pline cu gunoi, vagonetelor "Decauville", care transportă gunoiul în centrul văii. Adăugăm că unii particulari transportă cu mijloace proprii gunoiul în Valea Plângerii, plătind o taxă minimă pentru personalul utilizat la descărcare şi pentru amenajarea văii.

[Activitatea edilitară în anii 1934-1935-1936, Primăria Sectorului III Albastru, Municipiul Bucureşti]


Valea Plângerii la 1934


Str. Lânăriei şi Căminul măturătorilor la 2011

8 comentarii:

  1. foarte tare! nu stiam ca acolo a fost un astfel de comandament al maturatorilor. dar valea asta a plangerii nu cred ca era chiar acolo in oras.
    am si eu documente din arhiva de la 1860 cand se strangea gunoiul dar si noroiul cu carele de pe strazile din lipscanie. si liste cu maturatori cu plata acestora. le caut si le pun la mine daca mai tii articolul cateva zile.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cît de TARE!!!
    de la măturători la miliţieni - ăsta e progresul, prieteni!

    RăspundețiȘtergere
  3. 1. Adrian, Valea Plangerii e actualul Parc al Tineretului, partea dinspre Serban Voda. Lacul din parc se chema Cocioc si cam in el ajungeau incet-incet gunoaiele... Ca fost si actual cetatean al zonei le cam stiu. Ce naiba, de fapt asta e istorie inca vie, ma mir ca nu o cunosti.
    2. hm, ai mare dreptate...

    RăspundețiȘtergere
  4. Misto! @HM, eu zic ca au si maturatorii mandria lor.

    RăspundețiȘtergere
  5. @Tavi: multumesc pentru atragerea atentiei! Corect, n-am avut niciodata preocuparea sa ma uit cu atentie peste planurile orasului din aceasta zona si nici sa-mi pun intrebari pe tema asta a depozitarii gunoaielor orasului. Si planul 1895 si ce din 1911 arata o zona mlastinoasa la baza cornisei pe care e amplasat cimitirul Serban Voda (Bellu); mai jos spre Dambovita era demult amplasat Abatorul ... Pe planul din 1921 este si scris explicit Valea Plangerii. Imi recunosc ignoranta de pana acum. Ma minunam ca in vecinatatea atat de apropiata cu chestii ample - Parcul Carol, Cimitirul Bellu, mai tarziu si unul dintre primele crematorii umane, se afla atat de aproape o sursa de miasme. Dar ce sa ma mir cand pana la parcelarea Ioanid si deschiderea bulevardului Dacia, pe acolo se afla crematoriul de gunoaie al comunei !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ei, ignoranta pe naiba... Eu am crescut la poalele dealului, pe Vacaresti. Normal ca stiu de Valea Plagerii si de Cocioc. Si de Lemetru.
    In acelasi timp, evident ca habar n-aveam despre ce era in zona Parcului Ioanid acum n ani... Mai aflu si eu de la voi, meseriasii.
    In schimb, vorbind despre miasme, mi-ai trezit amintiri despre mirosurile distrugatoare de nervi olfactivi in care am crescut si am facut scoala (nr. 100, pe Vacaresti, chiar la coltul Abatorului). Si mai mergeam la un coleg de clasa pe strada Gladitei (nu mai exista acum, incepea cam pe unde e intrarea in complexul Asmita Gardens) si nu stiu ce naiba fabrica era pe-acolo, dar mirosea chiar mai rau decat Abatorul. Mie mi se spusese ca se cheama SIN, dar nu gasesc nimic despre asta ca sa-mi confirm memoria.
    Oribil...
    BTW, ca tot am ajuns la mirosuri, taica-meu zicea ca pe Vacaresti (de la Piata Sudului in jos) ar fi o canalizare meseriasa, de umblau aia in picioare prin ea. Banuiesc ca ar trebui sa fie cam pe sub linia de tramvai actuala, pentru ca inainte acolo era spatiul verde dintre sensurile de circulatie.
    Stie cineva, chiar asa o fi, sau e o fake memory de-a tatalui meu?

    RăspundețiȘtergere
  7. Initial si eu credeam ca miroase de la Abator,cand treceam prin zona,dar am aflat ca era Protan,unde se distrugeau produse secundare de la Abator si care unitate a fost transferata la sfarsitul anilor 80 la Glina.

    RăspundețiȘtergere
  8. La 1900 existau în Bucureşti patru gropi (“rampe”) de gunoi: cea de lângǎ actualul Parc Ioanid, cea de lângǎ Cimitirul Sf.Vineri (“Groapa lui Oatu”), cea din spatele Inst.Mina Minovici şi cea din actualul Parc al Tineretului, la poalele Cimitirului Bellu Ortodox (“Valea Plângerii”), situatǎ, în penultima ta fotografie, între Calea Şerban Vodǎ şi Observatorul Astronomic Militar (23).
    La jumǎtatea anilor ’30, din cele 4 mai rǎmǎsese doar ultima, “Valea Plângerii”; primele trei fuseserǎ deja parcelate şi deveniserǎ mici cartiere.
    Vagoanele Decauville erau de mici dimensiuni, basculante, de fapt nişte vagonete care circulau pe şine cu ecartament redus.
    Foarte interesant articol, felicitǎri!

    RăspundețiȘtergere