duminică, octombrie 30, 2011

O perspectivă


Piaţa Splaiului, situată la întretăierea căii Victoriei cu Dâmboviţa, se defineşte prin amplasarea în axa principală a unui ansamblu de patru blocuri de locuinţe din care cel central va constitui un accent puternic, înalt de 60 de metri, pentru piaţă şi pentru perspectivele lungi din calea Victoriei şi de pe cheiurile Dâmboviţei.


Se prevede, în locul teatrului de Operetă şi al clădirii fostei Administraţii Financiare, crearea unui mare spaţiu verde în care va fi inclus complexul central şi în care se va păstra şi biserica Sf. Spiridon Vechi, monument istoric, creându-se prin aceasta un contrast interesant între vechi şi nou, ca în cazul bisericii Creţulescu. Aceste spaţii verzi vor servi pentru jocul copiilor şi pentru parcaje auto.


La debuşarea căii Victoriei şi a cheiului în piaţă se prevede construirea unor blocuri de regularizare cu extremităţile pe traseul de formă circulară început cu blocurile de locuinţe construite după planurile acad. prof. arh. Petre Antonescu.

Spre dealul Uranus, care în viitor va putea primi un accent arhitectonic, se prevede deschiderea unei perspective lungi şi înverzite, iar centrul pieţei nou-create se propune a se agrementa cu spaţii verzi adecvate şi o fântână arteziană monumentală.


În acest fel se va pune ordine monumentală în acest nod important de circulaţie al oraşului, desfiinţându-se actualul haos urbanistic şi folosindu-se raţional, pentru ansamblul central, fundaţiile, subsolul şi parţial parterul care cu patruzeci de ani în urmă au fost construite pentru fostul Senat.

Proiectarea a urmărit ca ambianţa dominantă a neoclasicului să se înscrie în gândirea de esenţă clasică - deşi expresia proprie va fi contemporană - pentru a intra în acest fel pe linia de concepţie a predecesorilor care au construit clădirile mai importante acolo existente.

Arh. C Moşinschi - Studii privind reconstrucţia Căii Victoriei

---

Rezolvarea pieţei Splaiului, problemă de altfel foarte incomodă, prezintă unele aspecte discutabile. Aşezarea unui accent vertical de amplă dezvoltare în cazul unei delimitări spaţiale incerte, la capătul unui profil longitudinal descendent şi al unui traseu sinuos, pare excesivă şi distonantă. Rezolvarea acestui cap de perspectivă printr-o masă aşezată, de limitare statică şi nu dinamică a vederii, punct de finalitate care să ducă la odihnirea vederii, după parcurgerea unui traseu excesiv de variat ar fi fost preferabilă realizării unei tensiuni în perceperea elementului de închidere a ansamblului.

De asemenea, va rezulta un contrast prea brutal între vechi şi nou, între biserica Sf. Spiridon Vechi şi noul ansamblu de patru blocuri de locuinţe, aspect care în nici un caz nu poate fi comparat cu situaţia de la biserica Creţulescu. Acolo s-a realizat o unitate de convenienţă care admite o mai mare varietate a compoziţiei, un mai mare rafinament în tratarea cadrului decât în cazul unităţii de stil şi în care se pune în valoare relativă fiecare element component al ansamblului, respectându-se predominarea unui edificiu care este punctul de formare şi centrul de atracţie al compoziţiei.

Cadrul şi amenajarea din preajma bisericii Creţulescu o servesc, o scot în evidenţă, nu o distrug. Credem că în cazul rezolvării frontului sudic al pieţei Splaiului nu au fost analizate cu mai mare atenţie soluţiile mai vechi, în care se crea un front liniştit, la adăpostul căruia se realiza un cadru propriu şi adecvat bisericii Sf. Spiridon Vechi.

Trebuie semnalat că prezentarea şi comentarea acestor studii apar cu întârziere, marea majoritate a construcţiilor propuse au şantiere deschise ; aceste reflecţii, ca şi altele care vor mai veni, nu mai pot avea decât parţial rezultate practice pentru cazurile prezentate, iar receptarea lor va fi făcută de pe poziţia faptului împlinit.

Conf. arh. R. Laurian - Unele aspecte legate de sistematizarea căii Victoriei şi a magistralei nord-sud a oraşului Bucureşti

[Arhitectura, 1959-1960]

duminică, octombrie 23, 2011

Fundaţiile unui palat


Palatul Senatului s-a început după planurile contopite ale D-lor Arhitecţi (Ernest) Doneaud şi (Dimitrie) Maimarolu, cărora li s-a decernat premiul I Ex-aequo la concursul ce s-a ţinut în acest scop.

Lucrarea a fost întreruptă din cauza războiului şi până acum e lăsată în părăsire, deşi părţile deja construite valorează milioane.



[Arhitectura, 1924]


Monumentele publice ale Capitalei se caracterizează prin lipsa punerii lor în valoare, din punct de vedere urbanistic. Aproape nici unul nu are perspectivă, puține au spațiu liber în jurul lor spre a ușura circulația.

Palatul Poștei este un exemplu de asemenea lipsuri care se vor reliefa și mai mult când Palatul Senatului va fi complet gata, iar terenurile acum aproape neutilizate spre Dâmbovița vor fi acoperite cu construcțiuni înalte și înghesuite, cum se proiectează a se executa. Ameliorarea artistică s-ar putea face în acest colț cu sacrificii nu prea mari față de rezultatul permanent și deosebit ce s-ar obține, rezultat favorizat și de o diferență de nivel propice. În Fig. 5 dăm una din variatele propuneri de ceea ce s-ar putea face acolo acum.


[Cum să sistematizăm Bucureștiul - Cincinat Sfințescu - Arhiva pentru Știința si Reforma Socială, 1929]

În anul 1927, într-o fotografie aeriană a Bucureştilor, fundaţiile Palatului Senatului se dezvăluie la adevărata lor dimensiune.





În anul 1942, odată cu aniversarea unui an de la eliberarea Basarabiei, pe fundaţiile Palatului Senatului este ridicat din materiale uşoare un pavilion expoziţional. Câteva imagini realizate în acele zile de Willy Pragher au fost salvate prin grija Landesarchiv Baden-Württemberg, Staatsarchiv Freiburg.


Expoziţia "România în război" - dedicată în principal eliberării Basarabiei - era sincronă cu Expoziţia Dezrobirii Basarabiei din grădina publică a oraşului Chişinău şi va fi urmată la scurt timp de ridicarea Turnul Dezrobirii - desenat de arh. Octav Doicescu - , dar şi de expoziţia Bucovina Reîntregită de la Cernăuţi sau de Expoziţia Transnistriei, organizată într-un pavilion aflat pe locul unde va fi construit Teatrul Naţional peste aproape trei decenii.

Piaţa Senatului va căpăta un nou nume după instaurarea republicii.

Macheta Palatului Senatului.

Notă : Adrian a adăugat pe blogul său câteva materiale de arhivă valoroase referitoare la Piața Senatului.

miercuri, octombrie 12, 2011

Militarii Noi


Odată cu realizarea, în anul 1964, a ansamblului de locuinţe Militari, începe să capete contur primul tronson din această importantă arteră de penetraţie în oraş. Străbătând, pe o lungime de cca. 2,5 km. un teritoriu dens populat, în lungul zonei industriale Militari, traseul bulevardului intersectează la 45 de grade o reţea de străzi paralele trasate pe un sistem rectangular, cu un fond construit de slabă calitate şi lipsit de dotări edilitare.

Acţiunea de modernizare a Bd. Păcii a reprezentat un vast program de urbanizare a zonei, cu profunde implicaţii sociale, prefigurate în Schiţa de sistematizare a capitalei.

Cu excepţia ansamblului Militari, care rezolvă şi o mare parte a frontului de nord a Bd. Păcii, sistematizarea s-a făcut în mai multe etape, caracterizate prin măsuri care au vizat, în principal, creşterea gradului de confort al construcţiilor proiectate şi dispunerea lor în teren, în vederea realizării, în final, a unui amplu bulevard de acces spre centrul capitalei.

Odată cu finalizarea fronturilor, a fost reluat studiul în adâncime al întregii zone pe latura de sud, fapt în urma căruia, pe baza aprobărilor primite, sunt în curs de execuţie un număr de aproape 8.000 de apartamente pe tot acest teritoriu.

Pentru realizarea B-dului Păcii, de la primele variante ale studiilor începute în 1970, s-au parcurs numeroase etape, finalizarea ansamblului fiind propusă pentru anul 1979, cu blocurile 1 şi B, care vor constitui accentele la intrarea dinspre Piteşti a bulevardului.


În ideea realizării cadrului urban corespunzător unei mari căi de penetraţie în oraş, traseul longitudinal al arterei nu poate fi desprins de caracterul său cinetic şi reversibil. Aceasta ne-a condus la ritmuri de volume, tratări continue şi discontinue în succesiunea volumelor, la prevederea unor fronturi de lungime mare, pe care le-am considerat proprii unei artere de o asemenea ampriză.

Pentru a nu realiza o arteră coridor, am urmărit să opunem frontului de nord, realizat parţial cu blocuri bară lungi, cu unele intervenţii de blocuri punct, un front variat volumetric, atât prin conformarea în plan, cât şi ca regim de înălţime. Accentele verticale sau mici incinte către bulevard accentuează caracterul dinamic al arterei creînd un ritm al întregului traseu.

Pe latura de nord, unde o serie de blocuri punct, existente, prin dispunerea lor la un pas foarte mare nu se încadrau în compoziţia ansamblului, s-au amplasat blocuri alipite de calcanele acestora, completând armonios fronturile bulevardului.


Studiile viitoare vor delimita întreg cadrul aferent zonei Militari, cuprinzând şi zona de la nord de Bd. Păcii, spe Bd. Uverturii, precum şi rezolvările ce se vor da zonei de lacuri Roşu-Ciurel, pracurilor, zonelor de agrement şi dotărilor orăşeneşti prevăzute.

Se estimează că, faţă de studiul iniţial al bulevardului în curs de finalizare, pe o suprafaţă de 43,5 ha, în care s-au realizat un număr de 8.300 apartamente fizice, să se realizeze la sud, între Bd. Păcii şi str. Liniei (lucrări în curs de execuţie), un număr de 7.000 de apartamente, iar între bulevard şi bd. Uverturii la nord, un număr de 8.500 de apartamente.

Desigur, rămâne ca un deziderat imediat reconsiderarea parţială a frontului de sud al Bd. Armata Poporului - unde s-au realizat, în prezent, construcţii de o deosebită importanţă pentru oraş, ca Academia Ştefan Gheorghiu şi extinderile Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti - construcţii ce se asociază dificil restului frontului existent pe această latură, până la Fabrica de lapte.

Arh. Paul Focşa
[Arhitectura, 1979]

duminică, octombrie 02, 2011

Militari

Imagine din cartierul Militari
(în prim plan, pergolele din piața Veteranilor, în fundal - trei blocuri de garsoniere)

Ansamblul de locuinţe de pe bd. Păcii - bd. Armata Poporului reprezintă o primă etapă în realizarea construcţiei cartierului Militari. Se prevăd a se construi în această etapă apartamente care vor asigura cazarea a cca. 30.000 de locuitori, două complexe comerciale, o şcoală cu 24 de clase şi un dispensar cu serviciu de stomatologie. În zona industrială Militari lucrează peste 15.00 de oameni ai muncii.

În etapa finală, în afara blocurilor de locuinţe, ansamblul va cuprinde 3 complexe comerciale (Veteranilor, Gorjului, Apusului n.n.), un centru comercial de cartier, două dispensare, o şcoală, creşe, grădiniţe, spaţii de joc pentru copii, garaje supra şi subterane, spaţii pentru parcaje, mari spaţii verzi. S-a căutat să se doteze ansamblul cu tot ceea ce este necesar pentru a se asigura un confort urban corespunzător cerinţelor actuale şi de viitor ale oamenilor muncii.

S-a încercat o amplasare cât mai judicioasă a blocurilor pe teren pentru a permite o cât mai bună repartizare a dotărilor, a spaţiilor libere plantate, a spaţiilor de joc pentru copii etc.

În dorinţa de a realiza o organizare urbanistică optimă, trebuie menţionat faptul că nu s-a neglijat situaţia existentă a schemei stradale care va fi păstrată o perioadă mai îndelungată, până ce se va reconstrui întregul cartier Militari. La amplasarea blocurilor şi a dotărilor s-a ţinut seama de străzile existente ca şi de construcţiile bune şi s-a căutat să se obţină, chiar din prima etapă, un ansamblu închegat, cât mai organizat şi cât mai armonios, legat de reţeaua stradală existentă, care nu stânjeni cu nimic compoziţia prevăzută pentru etapa finală.


Este adevărat că problemă aspectului monoton al noilor ansambluri de locuinţe din orice oraş al ţării şi a varietăţii, originalităţii în arhitectură, preocupă din ce în ce mai mult pe proiectanţi. Pentru crearea unei arhitecturi unitare, care să poarte o amprentă proprie, să evite monotonia şi simplitatea exagerată, colectivul nostru de proiectare a depus eforturi deosebite. În acest sens au fost folosite şase tipuri de secţiuni principale. De asemenea, tot pentru a se obţine o mai mare varietate, au fost folosite mai multe tipuri de structuri de rezistenţă : panouri mari, zidărie portantă, cofraje glisante şi monolit-celulară. La aceasta se adaugă marea varietate de înălţime a blocurilor de locuit. Amplasarea dotărilor a fost studiată cu atenţie pentru a crea centre de atracţie.

Pentru a obţine un rezultat cât mai apropiat de scopul propus, proiectanţii colectivului nostru de proiectare au preconizat o gamă variată de finisaje, printre care ceramica şi terasitul ; trebuie remarcat faptul că faţada şcolii din acest ansamblu va fi în întregime finisată cu plăci ceramice.

arh. George Mularidis

[Arhitectura, 1965]


Imagine din cartierul Militari în anii 1970
(zona din spatele pieței Veteranilor, în fața celor trei blocuri de garsoniere)